Umanismul şi renaşterea

1. UMANISMUL ŞI RENAŞTEREA

2. CUPRINS:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1/1/2017
Definirea conceptelor
Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului
Răspândirea Umanismului
Concepţia umanistă
Renaşterea literară
Renaşterea ştiinţifică
Renaşterea artistică în Italia
Renaşterea artistică în afara Italiei
Umanismul în Ţările Române
2

3. 1. Definirea conceptelor

• Umanismul a fost un curent de
gândire care s-a afirmat în secolele
XIV-XVII în Europa şi reprezintă o
etapă în laicizarea gândirii umane.
Umaniştii puneau în centrul
preocupărilor culturale omul,
accentuând necesitatea dezvoltării
sale multilaterale.
• Renaşterea reprezintă expresia
ştiinţifică şi culturală a
Umanismului.
• Termenul de Renaştere a fost
introdus de istoricul francez Jules
Michelet.
1/1/2017
3

4. 2. Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului

• Umanismul a apărut în Italia în secolul al XIV-lea datorită
mai multor factori:
– dezvoltarea economică a oraşelor italiene (Umanismul este
expresia ideologică a burgheziei );
– Italia moştenea în mod direct tradiţiile şi spiritul antichităţii
greco-romane (această nouă concepţie despre om îşi trage
substanţa din cultura greco-romană);
– viaţa culturală era susţinută de mecena (familia Medici din
Florenţa, papii Iuliu al II-lea şi Leon al X-lea);
1/1/2017
4

5. Papa Iuliu al II-lea A fost papă între anii 1503-1513. I-a încredinţat lui Michelangelo pictarea Capelei Sixtine.

1/1/2017
5

6. Papa Leon al X-lea Numele său adevărat este Giovanni de Medici. A fost papă între anii 1513-1523. este cunoscut mai ales pentru vânzarea indulgenţelor în vederea construirii Catedralei Sfântul Petru din Roma. Este al doilea fiu al lui Lorenzo Medi

Papa Leon al X-lea
Numele său adevărat este Giovanni
de Medici.
A fost papă între anii 1513-1523.
este cunoscut mai ales pentru
vânzarea indulgenţelor în vederea
construirii Catedralei Sfântul Petru
din Roma.
Este al doilea fiu al lui Lorenzo
Medici, cel mai cunoscut conducător
al Florenţei.
I-a urmat pe tronul pontifical vărul
său Giuliano de Medici, sub numele
de Clement al VII-lea (1523-1534)
1/1/2017
6

7. 3. Răspândirea Umanismului

Din prima jumătate a secolului al XVlea şi până în primele decenii ale
secolului al XVII-lea, ideile umaniste s-au
răspândit în Europa. Răspândirea ideilor
umaniste în Europa a fost favorizată de
următorii factori:
intensa circulaţie a manuscriselor;
apariţia tiparului (Johannes Guttenberg,
mijlocul secolului al XV-lea);
decăderea latinei ca limbă de cultură şi
impunerea limbilor naţionale;
frecventarea universităţilor din Italia de
către tinerii din Europa;
Johannes Guttenberg
1/1/2017
7

8. 4. Concepţia umanistă

• un nou model uman („omul este măsura
tuturor lucrurilor” , „uomo universale”);
• nouă morală;
• un nou model educaţional (era criticată
scolastica, metodă de educaţie specifică
Evului Mediu);
• o nouă etică a muncii;
• o nouă artă;
• o nouă concepţie despre artist;
1/1/2017
8

9. Imaginea unei şcoli din secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina.

1/1/2017
9

10.

• un nou model de
conducător politic
• Niccolo Machiavelli în
lucrarea „Principele”
susţine că oamenii politici
trebuie să acţioneze în
funcţie de interesele de
stat, renunţând la
concepţiile morale şi
religioase – „scopul scuză
mijloacele”;
Niccolo Machiavelli
1/1/2017
10

11.

• Laturile Umanismului:
• Umanismul civic care avea rolul de a forma cetăţeni utili,
curajoşi, inteligenţi, oameni de acţiune care să îşi pună
viaţa în serviciul patriei şi al comunităţii;
• Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin
redeşteptarea interesului pentru cultura antică, pentru
cercetarea manuscriselor, a operelor antichităţii, ceea ce a
dat un impuls activităţii culturale din toate domeniile, prin
credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel mai
important reprezentant este Erasmus din Rotterdam –
„prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în cărţile sale critică
abuzurile Bisericii, moravurile timpului său, nedreptatea,
sărăcia poporului.
1/1/2017
11

12.

• Erasmus din
Rotterdam a fost
un teolog şi erudit
olandez, unul din cei
mai însemnaţi
umanişti din
perioada Renaşterii
şi Reformei din
secolele al XV-lea şi
al XVI-lea, "primul
european conştient"
(Stefan Zweig).
1/1/2017
12

13. 5. Renaşterea literară

• Reprezentanţi ai literaturii din Italia:
–
–
–
–
1/1/2017
Dante Alighieri („Divina Comedie”);
Francesco Petrarca („Canţonierul”, „Rimele”);
Giovanni Boccaccio („Decameronul”);
Ludovico Ariosto („Orlando furioso”);
13

14. Dante Alighieri - portret realizat de Sandro Botticelli

1/1/2017
14

15.

Francesco Petrarca
1/1/2017
Giovanni Boccaccio
15

16.

Reprezentanţi ai literaturii din
Franţa:
– Francois Rabelais („Gargantua şi Pantagruel”);
– Pierre Ronsard (a întemeiat împreună cu 6
prieteni „Pleiada”);
Francois Rabelais
1/1/2017
16

17.

• Reprezentanţi ai literaturii
din Anglia:
– William Shakespeare
(„Romeo şi Julieta”, „Visul
unei nopţi de vară”, „Richard
al III-lea”, „Othello”, „Iulius
Cezar”, „Macbeth”, „Hamlet”,
„Regele Lear” etc.);
1/1/2017
17

18.

• Reprezentanţi ai literaturii din Spania:
– Miguel Cervantes - a pus bazele romanului
realist modern („Don Quijote”);
– Lope de Vega – creatorul teatrului naţional
spaniol;
1/1/2017
Miguel Cervantes
Lope de Vega
18

19.

• Reprezentanţi ai literaturii utopice care propunea o
societate în care domină toleranţa religioasă,
libertatea, egalitatea:
– Thomas Morus („Utopia” sau „Nicăieri”);
– Tommasso Campanella („Cetatea Soarelui”);
– Francis Bacon („Noua Atlantidă”);
Thomas Morus –
Portret realizat de
către Hans Holbein cel Tânăr
1/1/2017
19

20. 6. Renaşterea ştiinţifică

• Oamenii de ştiinţă au început să combată Biblia şi
nu admiteau ca fiind valabile decât acele
informaţii care puteau fi verificate.
• S-au impus noi metode de cercetare: observaţia,
experimentul, raţiunea.
• S-au făcut progrese în fizică, chimie, astronomie,
matematică, medicină, geografie etc. Cele mai
importante descoperiri s-au realizat în domeniul
astronomiei („regina ştiinţelor”).
1/1/2017
20

21.

– Giordano Bruno a afirmat că universul este infinit;
– Nicolaus Copernic a pus bazele teoriei heliocentriste conform
căreia Soarele se află în centrul universului şi în jurul său se
mişcă planetele. El combătea astfel teoria geocentristă a lui
Ptolemeu.
Giordano Bruno
1/1/2017
Nicolaus Copernic
21

22.

• În secolele XVI-XVII s-au
făcut progrese importante
în studiul corpului uman:
– Ambroise Pare,
considerat „părintele
chirurgiei”, a pus la
punct procedul legării
arterelor;
– medicul spaniol Miguel
Servet a explicat
sistemul circulaţiei
sangvine;
1/1/2017
Ambroise Pare
22

23. 7. Renaşterea artistică în Italia

• Caracteristicile artei renascentiste:
– arta Renaşterii este laică şi umană, prin
destinaţie şi gust;
– natura şi trupul uman devin obiecte de studiu
pentru artişti;
– inspiraţie din modelele antice;
– tot mai mulţi artişti se pun în serviciul autorităţii
laice;
– spre deosebire de Evul Mediu, operele de artă nu
mai rămân anonime, ci sunt profund
individualizate;
1/1/2017
23

24.

• Arhitectura:
» arhitectura civilă a depăşit-o pentru prima
dată ca importanţă pe cea religioasă;
» arhitectura civilă este reprezentată de palate
(Palatul Dogilor din Veneţia, Palatul Strozzi
din Florenţa), castele (pe Valea Loarei),
primării, vile etc.;
» palatul este construcţia tipică a acestei
perioade;
» cel mai important monument este Catedrala
Sfântul Petru din Roma;
» arhitecţi: Fillippo Brunelleschi şi
Michelangelo Buonarotti
1/1/2017
24

25.

Catedrala Sfântul Petru din Roma
1/1/2017
25

26.

Palatul Dogilor din Veneţia
1/1/2017
26

27.

Castelul Amboise de pe Valea Loarei
1/1/2017
27

28.

Castelul Blois de pe Valea Loarei
1/1/2017
28

29.

Castelul Serrant de pe Valea Loarei
1/1/2017
29

30.

Castelul Talcy de pe Valea Loarei
1/1/2017
30

31.

• Sculptura:
– dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai mult
influenţată de antichitate;
– sculptura s-a desprins de arhitectură, devenind o artă de
sine stătătoare;
– a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri specifice
antichităţii romane, cum ar fi bustul-portret, medalia şi
statuia ecvestră;
– sculptori:
• Donatello (David, Gattamelata);
• Michelangelo (David, Sclavii, Pieta, Moise);
1/1/2017
31

32. Sfântul Ioan Evanghelistul – Sculptură de Donatello

1/1/2017
32

33. DAVID– Sculptură de Donatello

Detaliu
1/1/2017
33

34.

GATTAMELATA
1/1/2017
34

35.

MICHELANGELO –
Portret realizat de
Jacopino del Conte
1/1/2017
35

36.

PIETA
1/1/2017
DAVID
36

37.

MOISE –
Sculptură realizată
de Michelangelo
1/1/2017
37

38.

Pictura:
• în pictură, deşi influenţa antichităţii a fost mai palidă decât
în alte domenii ale artei, elementele novatoare sunt mai
numeroase: perspectiva, introducerea celei de-a treia
dimensiuni, pictura în ulei etc;
• pictorii sunt preocupaţi de legea proporţiilor corpului
uman, convinşi că frumuseţea personajelor constă în
armonia părţilor corpului în acţiune;
• pictura a fost cea mai cultivată dintre artele Renaşterii;
• pictura s-a desprins definitiv de tradiţiile iconografiei;
• se impune portretul;
• pictorii italieni sunt grupaţi pe şcoli, deşi mulţi dintre
aceştia au fost invitaţi să lucreze în afara oraşului natal, în
special la Roma;
1/1/2017
38

39.

• Reprezentanţi ai Renaşterii artistice
din Italia:
– Botticelli ( „Naşterea zeiţei Venus”, „Primăvara” );
– Tizian (remarcabile sunt portretele făcute
marilor suverani ai timpului: Franscis I, Carol
Quintul);
– Leonardo da Vinci ( „Monalisa”, „Cina cea de
Taină” );
– Rafael Sanzio ( „Madona Sixtină”, „Şcoala din
Atena” );
– Michelangelo ( a pictat Capela Sixtină de la
Vatican );
1/1/2017
39

40.

Botticelli - “Primăvara”
1/1/2017
40

41.

Botticelli - “Naşterea zeiţei Venus”
1/1/2017
41

42.

Leonardo da Vinci – “Cina cea de Taină”
1/1/2017
42

43.

Leonardo da Vinci –
“Gioconda” sau
“Monalisa”
1/1/2017
43

44.

Rafael
1/1/2017
Madona Sixtină
44

45.

Rafael - “Şcoala din Atena”
1/1/2017
45

46.

Rafael –
“Punerea în
mormânt”
1/1/2017
46

47.

Michelangelo – “Crearea lui Adam” / Capela Sixtină
1/1/2017
47

48. 8. Renaşterea artistică din afara Italiei

• Mult timp, Italia a rămas centrul artistic al Europei, unde
veneau toţi cei care doreau să înveţe. Treptat, sub influenţa
Italiei, s-au format şcoli artistice şi în alte ţări.
• Cele mai importante şcoli din afara Italiei sunt:
– Şcoala flamandă din Ţările de Jos: Pieter Bruguel cel
Bătrân („Uciderea pruncilor”, „Parabola orbilor”, „Ţara
trântorilor”, „Căutătorul de cuiburi”, „Căderea lui Icar”);
– Şcoala germană: Albrecht Durer („Închinarea magilor”,
„Cei patru apostoli”) şi Hans Holbein cel Tânăr („Doi
ambasadori”, „Erasmus”);
– Şcoala spaniolă: El Greco („Cardinalul Nino de
Guevara”);
1/1/2017
48

49.

1/1/2017
Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc
49

50.

1/1/2017
50
Pieter Bruguel cel Bătrân – Vânători în zăpadă

51.

Pieter Bruguel cel Bătrân – Căderea lui Icar
1/1/2017
51

52.

Albrecht Durer
– Autoportret
1/1/2017
52

53.

Albrecht Durer
– Apostolii
1/1/2017
53

54.

Albrecht Durer
– Adoraţia Sfintei
Treimi
1/1/2017
54

55.

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul regelui
Henric al VIII-lea”
1/1/2017
55

56.

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui Erasmus
Din Rotterdam”
1/1/2017
56

57.

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Portretul lui
Thomas Morus”
1/1/2017
57

58.

Hans Holbein cel
Tânăr –
“Ambasadorii”
1/1/2017
58

59.

El Greco – “Alungarea zarafilor din templu”
1/1/2017
59

60.

El Greco –
“Martiriul Sfântului
Mauriciu”
1/1/2017
60

61.

El Greco – “Închinarea
Magilor”
1/1/2017
61

62.

El Greco –
“Logodna Mariei”
1/1/2017
62

63. 9. Umanismul în Ţările Române

• Umanismul s-a manifestat mai puternic în Transilvania,
datorită legăturilor strânse cu Europa Centrală şi
Apuseană.
• În Ţara Românească şi Moldova, fiii de boieri au adus ideile
umaniste după ce s-au întors de la studii din Italia şi
Polonia.
• Principalii reprezentanţi ai Umanismului din Transilvania:
– Nicolaus Olahus;
– Johannes Honterus;
1/1/2017
63

64. Nicolaus Olahus – este cel mai important reprezentant din Transilvania. A avut o bogată corespondenţă cu Erasmus din Rotterdam. Opera sa „Hungaria” cuprinde şi date despre români, el susţinând cu argumente ştiinţifice caracterul latin al po

Nicolaus Olahus – este cel
mai important reprezentant din
Transilvania. A avut o bogată
corespondenţă cu Erasmus din
Rotterdam. Opera sa „Hungaria”
cuprinde şi date despre români, el
susţinând cu argumente ştiinţifice
caracterul latin al poporului şi
limbii române, unitatea de neam a
românilor.
1/1/2017
64

65.

• Principalii reprezentanţi din Ţara Românească:
» Neagoe Basarab („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul
său, Teodosie”);
» Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării
Româneşti” şi a alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui
stat;
Neagoe Basarab
1/1/2017
65

66.

• Principalii reprezentanţii
• din Moldova:
Grigore Ureche;
Miron Costin;
Ion Neculce;
Dimitrie Cantemir
(„Descrierea Moldovei”)
1/1/2017
66

67. Bibliografie:

• Manualele alternative de istorie pentru clasa a IX-a
• www.wikipedia.ro
1/1/2017
67