Zonele naturale Desertul

1.

Cl. A V-a “B”
Ciocanari Calin
Andrei
Burbulea
Lozanu Gabriel
Proiect la Geografie
“Zonele naturale Desertul”

2.

Pozitia geografica
Zonele deșertice se găsesc în regiunile aride ale lumii,
situate de obicei între 20° și 30° latitudine nord și sud.
Aceste zone sunt localizate în regiunile în care există
circulația aerului descendent (cunoscută și sub denumirea
de vânturile subtropicale) care provoacă evaporarea și
uscarea aerului. Exemple de deșerturi aride includ Sahara
din Africa de Nord, deșertul Gobi din Asia și deșertul
Mojave din America de Nord. Există, de asemenea,
deșerturi reci, cum ar fi deșertul Antarctica și deșertul Gobi
din Mongolia, care se găsesc în zonele polare și de
altitudine mare, unde precipitațiile sunt rare și
temperaturile sunt foarte scăzute.

3.

Tipurile de clima
Clima în zonele deșertice variază în funcție de deșertul specific, dar în
general, deșerturile se caracterizează prin temperaturi ridicate în timpul
zilei și temperaturi mai scăzute în timpul nopții. Precipitațiile sunt, de
asemenea, foarte rare și neuniforme. Unele deșerturi, cum ar fi Sahara,
au temperaturi diurne care pot ajunge până la 50°C în timpul verii, în
timp ce temperaturile nocturne pot scădea sub 0°C în timpul iernii. În
timp ce altele, cum ar fi deșerturile din regiunile polare, au temperaturi
mult mai scăzute și precipitații minime, dar vânturile puternice pot face
ca aceste deșerturi să fie la fel de ostile ca și cele mai fierbinți deșerturi
tropicale.

4.

Vegetatia, Adaptarea Vegetatiei
Vegetația în zonele deșertice este rară și adaptată la condiții
extreme. Plantele din deșert trebuie să supraviețuiască cu puțină
apă și temperaturi foarte ridicate în timpul zilei și foarte scăzute în
timpul nopții. Cactușii, suculentele și plantele cu frunze mici și tari
sunt cele mai comune plante din deșert, deoarece sunt adaptate să
stocheze apă și să reducă pierderile de apă prin transpirație.
Vegetatia, Tipurile Vegetatiei
1. Cactușii
2. Plantele suculente
3. Plantele cu frunze mici și
tari
4. Plantele efemere
5. Plantele xerofite

5.

Lumea Animala
Lumea animală din zonele deșertice este la fel de variată ca și vegetația și a evoluat întrun mod similar pentru a supraviețui în condițiile extreme ale deșertului. Multe dintre
animalele din deșert sunt active în timpul nopții, când temperaturile sunt mai
scăzute. Printre animalele care trăiesc în zonele deșertice se numără:
1. Mamiferele: exemple de mamifere din deșert includ cămilele, zebrele de stepă, lupii
mexicani, vulpile de deșert și iepurii de câmp.
2. Păsările: păsările care trăiesc în deșert includ struții, bufnițele și potârnichele.
3. Reptilele: majoritatea reptilelor din deșert sunt carnivore și se hrănesc cu insecte și
alte animale mici. Exemple includ șerpii cu clopoței, șopârlele, iguanele și șerpii de
nisip.
4. Nevertebratele: Acestea includ insecte și alte creaturi mici, cum ar fi gândacii de nisip
și păianjenii de nisip.
Multe dintre aceste animale sunt adaptate la viața în condiții de secetă și căldură,
deoarece pot supraviețui fără apă pentru perioade lungi și își pot regla temperatura
corpului pentru a evita supraîncălzirea.

6.

Tipurile de sol
În zonele deșertice se găsesc diverse tipuri de sol, influențate de factori climatici și
geologici specifici zonei respective. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de sol
din deșert:
1. Solurile aride: Acestea sunt soluri uscate și sărace în substanțe nutritive, care
conțin adesea cantități mari de sare. Sunt formate din rocă dezintegrată și sunt
susceptibile la eroziune.
2. Solurile de nisip: Aceste soluri sunt formate din particule mici de rocă și sunt
adesea lipsite de substanțe nutritive. Ele sunt extrem de mobile și pot fi mutate de
vânt sau de alunecări de teren.
3. Solurile de rocă: Acestea sunt soluri formate din rocă dezintegrată, cum ar fi
piatra deșertului, și sunt adesea dure și greu de penetrat pentru rădăcinile
plantelor.
4. Solurile saline: Aceste soluri conțin cantități mari de sare și sunt adesea
alcaline. Ele sunt formate în zonele cu evapotranspirație mare și umiditate redusă.

7.

Probleme ecologice
1. Seceta: Zona deșertică este caracterizată de
precipitații reduse, ceea ce duce la secetă și la
diminuarea resurselor de apă potabilă.
2. Deșertificarea: Activitățile umane precum
agricultura și păstoritul pot duce la degradarea solului
și la deșertificarea regiunilor învecinate.
3. Poluarea: Poluarea poate afecta zonele deșertice
prin utilizarea excesivă a vehiculelor și a utilajelor
industriale, precum și prin depozitarea deșeurilor
toxice.

8.

Cl. A V-a “B”
Ciocanari Calin
Andrei
Burbulea
Lozanu Gabriel
Multumim
Pentru Atentie!