Rolul activitatilor artistico-plastice in educarea gustului estetic al copilului de varsta scolara mica

1. ROLUL ACTIVITATILOR ARTISTICO-PLASTICE IN EDUCAREA GUSTULUI ESTETIC AL COPILULUI DE VARSTA SCOLARA MICA

2. Diapozitivul 2

“Când credeţi că copilul a obosit să citeasca,
că atenţia i-a slăbit, că procesul de înţelegere la
el s-a întrerupt, puneţi-l pe copil să scrie,să
deseneze, să cânte…(Uşinski)

3. Planul lucrarii

Capitolul I
Motivarea alegerii lucrării.
Capitolul II
Obiective şi modalitaţi de realizare
ale activitaţilor artistico-plastice în ciclul
primar.
1- Obiective ale activităţilor
artistico-plastice.
2- Teme şi tehnici de lucru.

4. Diapozitivul 4

Capitolul III
Rolul activitatilor artistico-plastice în
educarea gustului estetic al copilului de
vârsta şcolara mică.
1- Esenţa şi scopul educaţiei estetice.
2- Educaţia estetică şi educaţia artistică.
3- Importanţa activitaţilor artistico-plastice
în educarea gustului estetic.
4- Modalitaţi de realizare a educaţiei
estetice şi a gustului estetic.

5. Diapozitivul 5

Capitolul IV
Concluzii
Capitolul V
Anexe
1. Reproduceri de arta.
2. Lucrari executate de copii.
3. Fotografii

6. “Desenul sa fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului si sa nu devina o meserie! “ Aristotel (384-322 i.e.n.)

7. Arta lumii va fi patrimoniul tuturor, în momentul în care orice om ştie să o preţuiasca. Importanţa sarcinilor şcolii în

educaţia estetică şi artistico-plastică
nu poate fi neglijată. Ea dă o
educaţie şi o instrucţie de bază
tuturor şcolarilor.

8. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. La rândul ei, educaţia estetică

este o parte
principală a educaţiei multilaterale.
Activitatea artistico-plastică este un
cadru ideal pentru descoperirea
aptitudinilor, este o activitate care
produce placere.

9. Diapozitivul 9

Prin activitatea artistico-plastica copiii
sunt ajutaţi să vada frumosul.
Elevii trebuie învăţati să nu treacă pe
lângă valorile frumosului din viaţa
înconjurătoare fără să le observe.
Atenţia lor trebuie să fie îndreptată
asupra acestor valori: aspecte ale naturii,
tradiţii, folclor, artă.

10. Frumuseţile observate vor trebui exprimate în temele lor de desen. “Frumosul se educa prin frumos” spunea Platon la vremea lui,

un
adevar care a ramas valabil pâna
în zilele noastre.

11. De-a lungul activitaţii mele didactice am observat că atunci când colorează, când pictează, când foloseste culoarea, hârtia,

lipiciul sau plastilina, copilului
( începând de la vârsta preşcolară) i se
formează răbdarea, îndemânarea, simţul
estetic, trăsături care îi vor împlini
personalitatea şi, chiar dacă nu va ajunge
artist, va avea viaţa sufleteasca mai
bogată, va fi mai sensibil, mai fericit.

12. Studiile intreprinse, ca şi experienţa practică, evidenţiaza că activitaţile artistico-plastice exercită o influenţă benefica

Studiile intreprinse, ca şi experienţa
practică, evidenţiaza că activitaţile artisticoplastice exercită o influenţă benefica asupra
personalităţii copilului pe plan estetic, moral,
afectiv şi intelectual. Aceasta implică din partea
educatorului (învăţătorului) o activitate
didactică şi educativă susţinuta.
Lucrarea de faţă ar putea fi un sprijin
pentru cei interesaţi de acest domeniu al
artelor plastice şi, în acelaşi timp, un îndemn
de a ne apleca cu mai multa atenţie şi chiar cu
mai multă responsabilitate spre acest domeniu.

13. Să vedem copilul din faţa noastra ca fiind pânza de şevalet, iar metodele şi mijloacele noastre de lucru ca fiind culorile şi

pensulele. Doar dacă atunci când
“lucram” punem şi suflet vom avea în faţa noastră
ceea ce ne-am dorit: adevărate”opere de artă”, căci
”Poţi să ai talent, dacă nu lucrezi e degeaba.
Mâna trebuie să-ţi umble.
Şi poţi să desenezi bine, să ai culoare cât de
frumoasă, dacă nu pui simţire nu iese nimic…
Noi artiştii privim cu ochiul, dar lucrăm cu
sufletul…”
spunea marele artist Ştefan Luchian

14. Obiective ale activitaţilor artistico-plastice.

Obiective ale activitaţilor artisticoplastice.
Obiectivele prevăzute de programa şcolară vizeaza
obiectivele majore ale ciclului achiziţiilor
fundamentale:
familiarizarea cu materialele de lucru specifice
domeniului plastic,
asimilarea elementelor de limbaj plastic,
stimularea potenţialului creativ.
Pentru echilibrul intelectual şi afectiv al şcolarului
mic este bine ca acesta să fie atras în forme de
activitate care să faciliteze asimilarea treptată a
“gramaticii” problemelor plastice.

15. Prin conceperea conţinuturilor, a obiectivelor, a activităţilor de învăţare se faciliteaza dezvoltarea legăturilor

interdisciplinare,
relaţiile dintre educaţia
plastică şi celelalte discipline
pe care le studiază elevii.

16. Obiectivele cadru

1.Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a
instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice
artelor plastice.
2.Recunoaşterea tipurilor de culori şi a
nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şi
obţinerea amestecurilor.
3.Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de
limbaj plastic.
4.Realizarea unor compoziţii libere şi a unora
după model.

17. Obiectivul ce mi l-am propus pentru activitatea de desen/pictură desfăşurată cu copiii îl constituie dezvoltarea sensibilităţii

artistice, dezvoltarea
gustului estetic.
Urmărirea acestui
obiectiv implică iniţierea în procesul de
creaţie, familiarizarea cu limbajul
plastic, cu materialele şi instrumentele
de lucru necesare, precum şi cu tehnicile
de lucru elementare specifice.

18. Iată câteva tehnici de lucru:

Tehnica firului de aţă
Tehnica ştampilelor din
cartof
Tehnica ştampilelor din
plută
Tehnica culorilor umede
Tehnica petei de cerneală
Tehnica dirijării culorii prin
jet de aer
Tehnica picturii cu palma
Tehnica desenului cu
lumânarea
Tehnica amprentei cu
vârful degetului
Desenul cu pic
Desenul cu creta
Desenul cu tempera
Desenul cu acuarela
Tehnica modelajului
Tehnica colajului
…şi lista ar putea
continua

19. Importanţa activităţilor artistico-plastice în educarea gustului estetic

Educaţia estetică asigură condiţii propice pentru
stimularea şi promovarea creativităţii în toate
domeniile de activitate, inclusiv în munca de
învăţare.
Educaţia estetică poate avea o puternică
influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăirile
afective în faţa operelor artistice, în contemplarea
peisajelor naturii, în observarea a tot ce este corect
şi frumos în comportarea şi activitatea celor din
jur.

20. Implicata în întreg procesul de formare şi autoformare a personalităţii, educaţia estetică urmăreşte, în esenţă, dezvoltarea

capacităţii de
percepere şi înţelegere corectă a frumosului din
realitate (din natură, muncă, relaţii sociale, şi din
artă), formarea conştiinţei estetice, a gustului şi
simţului estetic, a necesităţii şi posibilităţii de a
participa la crearea frumosului în artă şi în viaţă.
Sau, mai concis, educaţia estetică urmăreşte
pregătirea copilului (şi nu numai a acestuia) pentru
actul de valorizare-receptare-asimilare şi cel de
creare a valorilor estetice.

21. Gustul estetic este capacitatea de a reacţiona spontan, printr-un sentiment de satisfacţie sau de insatisfacţie, faţă de

obiectele şi procesele naturii,
faţă de relaţiile sociale, faţă de operele artistice.
Gustul estetic aparţine prin excelenţă
sensibilităţii şi imaginaţiei, de aceea nu poate fi
întotdeauna argumentat. Ceva place sau nu place,
fără a se putea argumenta. Prezenţa gustului se
manifestă prin sensibilitate la tot ce este frumos şi
prin capacitatea de orientare şi alegere în
conformitate cu legile frumosului.

22. La preşcolari şi la şcolarii mici gustul se manifestă prin atracţie şi placerea lor de a privi şi, mai ales, de a opera cu

obiectele viu
colorate, prin preferinţa lor pentru
luminozitate, ocolirea încăperilor întunecoase,
etc. Gustul lor este prin excelenţă spontan şi
neargumentat cu puţine excepţii, când afirmă,
de exemplu că”Imi place rochiţa pentru că
este roşie”, “câmpul pentru că este verde”,
sau “îmi place că…aşa vreau eu”

23. Cu tot caracterul lor spontan şi individual, gustul estetic poate fi educat, acţiune ce trebuie intreprinsă de timpuriu, nu în

scopul uniformizării, ci al
formării lui în conformitate cu
structura şi experienţa fiecărei
individualităţi.

24. Artele plastice contribuie în mod deosebit la educaţia estetică şi multilaterală a şcolarilor şi preşcolarilor.

Ori de câte ori are la îndemână un
creion sau o cretă, copilul este
tentat să”mâzgălească”ceva, de
multe ori fără să ştie ce anume,
numai din plăcerea de a se exprima
pe această cale

25. Ca forme şi mijloace de educaţie estetică prin artele plastice amintesc: activităţile de desen, activităţi practice(pentru

preşcolari), de
asemenea lecţiile de desen şi abilităţi
practice(la şcolarii mici), vizitarea
muzeelor, a expoziţiilor de pictură,
cercurile de arte
plastice,concursurile, excursiile în
mijlocul naturii.

26. Pentru reuşita educaţiei prin artele plastice se impun anumite cerinţe: a lăsa copilului deplină libertate de exprimare,

educatorii stimulând şi
sugerând, mai puţin impunând.
Desenul spontan exprimă
personalitatea copilului, interesele,
preferinţele lui. Acesta trebuie îndrumat
fără a-i înăbuşi creaţia personală,
punându-i la îndemâna materiale,
tehnici, modalităţi de exprimare.

27. Cultivarea gustului estetic, a judecăţii estetice şi a creativităţii artistice nu vizează omogenizarea, uniformizarea

activităţii spirituale, înăbuşirea
originalităţii, dimpotrivă, obligă la
evidenţierea tendinţelor şi aspiraţiilor
personale.
Se va acorda atenţie, sub raport
estetic, tuturor copiilor - şi celor bine
dotaţi şi celor mai puţin dotaţi.

28. Pentru ca fiecare copil sa se exprime plastic, creativ, spontan si cu bucurie, trebuie sa spunem in fiecare zi

copiilor”jucati-va cu culorile liberi, fara
nici o grija cat mai sunteti copii !”
(Ion Susală-Culoarea cea de toate zilele)

29. CONCLUZII

“Copiii desenează, pictează, ştampilează,
modelează, execută jucării din hârtie, etc., desfăşoară
o bogată activitate. In timpul lucrului ei fac cunoştinţă
cu o serie de materiale, instrumente şi procedee
tehnice de lucru cu ajutorul cărora se familiarizează
cu elementele de bază ale limbajului plastic. Toate
aceste câştiguri nu reprezintă un scop în sine, ci este
un mijloc eficient şi îndrăgit de educare a unei
personalităţi active cu iniţiativă capabilă să se
adapteze la condiţiile mereu schimbătoare ale
societăţii.”
(Muhi Şandor-Îndreptar metodic pentru predarea
activităţii artistico-plastice la învăţământul preşcolar şi
clasele I-IV)

30. Am încercat să demonstrez în această lucrare importanţa activităţilor artistico-plastice asupra personalităţii copiilor, asupra

dezvoltării gustului
estetic, şi unele modalităţi de realizare
ale acestor activităţi.
În cadrul activităţilor artistico-plastice,
copilul poate să se exprime liber, să dea
frâu liber imaginaţiei, fanteziei, de
aceea trebuie să le acordăm interesul
cuvenit.

31. Cu cât materialele sunt mai atractive, tehnicile mai diversificate, cu atât copilul lucrează mai cu plăcere, îşi satisface

curiozitatea şi
setea de cunoaştere, iar rezultatele
sunt pe măsura şteptărilor.
Lucrările copilului îl oglindesc pe el,
putem afla lucruri importante despre
el“citind” lucrările lui.

32. Am observat pe parcursul anilor de activitate că rezultatele obţinute cu copiii sunt net superioare efortului depus pentru a

desfăşura aceste activităţi. Bucuria citită
pe chipul copilului care a realizat o lucrare
frumoasă, care a reuşit să-şi facă frumoasă
camera de acasă, ori sala de clasă folosind
şi lucrări executate de el însuşi, te face să
uiţi că la matematică nu ai terminat de
rezolvat o problemă sau că azi nu ai avut o
lecţie prea reuşită la altă disciplină !

33. Pe lângă celelalte discipline de studiu, educaţia plastică este locul ideal unde copilul într-un mod deosebit de plăcut

primeşte o educaţie estetică şi îşi
dezvoltă gustul estetic. Acest lucru
poate fi observat imediat prin modul în
care îşi crează ambientul, prin modul
în care se îmbracă, prin modul în care
se comportă în relaţiile interumane…

34. În acelaşi timp nu avem voie să uităm nici o clipă că aceşti copii care azi se uită curioşi la noi, pe care îi ajutăm să

parcurgă o perioadă
instuctiv-educativă, sunt viitorul
nostru.
Dacă va fi un viitor frumos sau nu,
depinde şi de cum îi învăţăm să-l
facă.