ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
3.00M
Категория: ИсторияИстория

Armistiţiul de la focşani

1. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

26 NOIEMBRIE / 9 DECEMBRIE 1917

2. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Noiembrie 1917. Oraşul Focşani suporta de
aproape un an rigorile ocupaţiei militare germane.

3. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Cu doar 3-4 luni în urmă, focşănenii urmăreau cu
febrilitate ştirile care veneau de pe front.

4. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Se desfăşurau bătăliile
de la Mărăşti,
Mărăşeşti, Oituz şi, prin
eroicul comportament
al soldaţilor români,
printre neliniştile şi
privaţiunile cotidiene
ale focşănenilor îşi
croia drum speranţa.

5. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Speranţa a fost repede
spulberată. Defecţiunile
tot mai grave din rândurile
armatei ruseşti aflate pe
teritoriul românesc au pus
armata română în
imposibilitatea de a mai
continua operaţiile
militare împotriva
Puterilor Centrale.

6. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

După ce a adoptat
Decretul asupra Păcii,
guvernul bolşevic a semnat,
la 22 noiembrie 1917,
Armistiţiul de la Brest
Litovsk cu Puterile Centrale,
în care angaja în mod
nepermis şi statul român.

7. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Situaţia critică în care se afla
statul român, izolat pe frontul
răsăritean, l-a determinat pe
şeful guvernului român, Ion I.C.
Brătianu, să înainteze Aliaţilor
un memoriu, pe data de 16
noiembrie 1917, cu scopul de a-i
convinge că salvarea statului
român era condiţionată de
încheierea unui armistiţiu.

8. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

În mod convergent, la 18
noiembrie 1917, Marele Cartier
General Român a înaintat un
raport reprezentanţilor
Antantei, prin care, prezentând
circumstanţele defavorabile, îşi
exprimau speranţa că:
”Aliaţii îşi vor da
consimţământul pentru
încheierea unei păci separate,
fără să denunţe obligaţiile pe
care şi le-au asumat în august GENERALUL CONSTANTIN PREZAN
TRECE ÎN REVISTĂ ARMATA ROMÂNĂ
1916.”

9. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Chiar dacă miniştrii
reprezentanţi ai Antantei,
prezenţi la Iaşi, au recunoscut
gravitatea situaţiei, acest
lucru nu l-a împiedicat pe gen.
Henri Berthelot să afirme că
dinspre autorităţile române
bate “bate un vânt de
abandon şi de trădare” şi să
protesteze faţă de intenţiile
încheierii unui armistiţiu.
GEN. HENRI BERTHELOT

10. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

La 20 noiembrie 1917,
gen. D. Scerbaciov,
comandantul trupelor
ruse din spaţiul
românesc, a înaintat
oficialilor germani,
respectiv austroungari,propunerea de
încheiere a unui
armistiţiu, între armatele
“Centralilor” şi cele
româno-ruse, la Focşani.

11. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Propunerea a fost
acceptată de reprezentanţii
Puterilor Centrale, care au
desemnat o delegaţie
mixtă, formată din ofiţeri
germani, austrieci, bulgari
şi turci, având ca preşedinte
pe generalul von Morgen.
GEN. VON MORGEN

12. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Interesele româno-ruse
urmau să fie reprezentate
de o delegaţie comună,
alcătuită din 20 membri,
grupaţi în două sub-comisii:
una rusă (16 membri),
condusă de gen. Kelcevski,
şi una română (4 membri),
condusă de gen. Alexandru
Lupescu.
GEN. ALEXANDRU LUPESCU

13. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

GARA MĂRĂŞEŞTI
GARA FOCŞANI
În ziua de 22 noiembrie 1917, delegaţii români şi ruşi s-au întâlnit
la Tecuci, pentru a stabili normele şi punctele de vedere comune.
La 24 noiembrie 1917, s-au reîntâlnit la Mărăşeşti şi de aici au
plecat spre Focşani, unde la ora 15,05 începea prima rundă de
negocieri cu partea adversă.

14. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Negocierile, desfăşurate în Casa Apostoleanu, s-au desfăşurat, cu
inevitabile poticneli, până în ziua de 26 noiembrie 1917, când a
fost adoptată forma finală a armistiţiului.

15. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Printre prevederile majore formulate se numără:
-Obligaţia suspendării ostilităţilor, cu
condiţia absenţei vreunui demers militar
al “Centralilor” pe întregul front
răsăritean.
-Interdicţia dislocării unor efective
militare într-un procent mai mare de 10%
din totalul armatelor prezente pe acest
front.

16. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

Speranţa statului român de a evita încheierea păcii cu
Puterile Centrale s-a năruit.
La 24 aprilie/7 mai 1918 s-a încheiat “pacea punică”
de la Bucureşti, prin care hotarele României erau
sensibil schimbate.

17. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

REGELE FERDINAND
DECOREAZĂ OSTAŞII ROMÂNI
Reintrarea României în război, la 10 noiembrie 1918, de
partea Antantei şi capitularea Germaniei, la 11
noiembrie 1918 au anulat pacea de la Bucureşti…

18. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI

…şi au scos de sub semnul zădărniciei jertfa ostaşilor
români din campaniile anilor 1916 – 1918.
English     Русский Правила