Literatura română contemporană

1. Literatura română contemporană

LITERATURA ROMÂNĂ
CONTEMPORANĂ

2. Introducere

Patrimoniul literaturii române cuprinde o mare
varietate de opere scrise începînd cu sec.16.
Cel mai vechi
document păstrat
scris în limba
română este
o epistol
datată 1521, trimisă
de Neacșu de
la Câmpulung judelui
 de la Brașov, Hans

3.

Drept perioadă înfloritoare pentru
literatura română este considerată
cea interbelică,numită și epoca de
aur.
Epoca respectivă este marcată de
operele următorilor scriitori:Tudor
Arghezi,George Bacovia,Lucian
Blaga,Mircea Eliade,Ion Barbu,Vasile
Voiculescu.

4. Literatura contemporană Emilian Galaicu-Păun

Poeziile sale îmbină armonios
elementele biblice, deseori
întâlnite în operele sale, cu
problemele prin care
trecea Basarabia în decursul
procesului redobândirii demnității
sale naționale. Poezii precum Chau (o odă adusă
orașului Chișinău), Cel bătut îl duce
pe cel nebătut, care sunt scrise
într-un stil postmodernist, sunt
pline de realitățile Basarabiei postsovietice și de criticile aduse
adepților moldovenismului.

5. Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu este considerat un
teoretician important
al postmodernismului românesc și un autor
contemporan de succes, apreciat atât în țară
cât și în străinătate. Este un prozator și
romancier care practică speciile literaturii
fantastice (fantasy) în volumulVisul (reluat întro formă ușor diferită sub titlul Nostalgia).
Ultimul său mare proiect editorial, trilogia
romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și
conține trei volume, Aripa
stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind
editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă
sub influența lecturii romanelor lui Thomas
Pynchon, influență recunoscută deschis de
autor în interviurile sale. Operele sale au fost
traduse în limbile engleză, italiană, franceză,
spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară,
maghiară etc.

6. Nicolae Breban

Își face debutul literar în revista Viața studențească (nr. 5, din
mai 1957), cu schița Doamna din vis.
În perioada 1958-1960, Nicolae Breban rămâne, prin excelență, un
autodidact, instruindu-se, mai mult, în afara mediului universitar al
„Acei
acelei
epoci.
ani au
fost ani de lectură”, declara
scriitorul în Confesiuni violente. „Eram
mult mai liber decât colegii mei de
generație, care erau înregimentați în
acele abatoare care se chemau
universitățile staliniste”. Frecventează
un timp cenaclul de pe lângă
revistaTânărul scriitor, condus de Florin
Mugur. Decisivă pentru formația sa
intelectuală va fi însă prietenia care îl va
lega de Nichita Stănescu, Cezar
Baltag, Grigore Hagiu și Matei
Călinescu, un adevărat nucleu al
generației 60, care va demola falsele
valori, promovate de realismul socialist,
prin impunerea criteriului estetic.

7.

În 1997 apare volumul Riscul în cultură, la Editura Polirom din
Iași, cuprinzând eseuri, articole polemice și profesiuni de
credință publicate, începând din 1990, în cea mai mare parte în
revista Contemporanul. Ideea europeană. Scrisul lui Nicolae
Breban se revendică, și de aceasta dată, de la maeștrii săi
spirituali: Dostoievski, Nietzsche și Thomas Mann.
Scenarist
Răutăciosul adolescent (1969)
(ca scenarist și regizor)
Printre colinele verzi (după Animale bolnave), 1971
Teatru
1981– Culoarul cu șoareci
1982 – Bătrâna doamnă și fluturele
2000 – Ursul și știuca
În 14 ianuarie 2009, Nicolae Breban este ales
membru titular al Academiei Române.

8. Angela Furtună

Angela Furtună este scriitoare,
eseistă, publicistă, critic literar,
grafician și artist vizual. Susține
programe de cercetare precum și
activități de PR și Marketing Cultural în
cadrul Bibliotecii Bucovinei, dar și
programe de promovare a Bucovinei și
României prin cultură, artă,
interculturalism și proiecte de autor.
Este membră a Uniunii Scriitorilor din
România, filiala Iași , din 2004.
Publică literatură, critică literară, eseu
și cronici, interviuri cu personalități
literare, sau recenzii și realizări
multimedia de PR, comunicare și
marketing cultural în revistele literare
românești ca Acolada, Hyperion, Vatra
ș.a.

9. Herta Müller 

Herta Müller  este
o scriitoare germană 
de
limbă germană și ro
mână, originară
din România,
laureată a Premiului
Nobel pentru
Literatură pe
anul 2009.

10.

Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un
grup format din studenți și scriitori care aveau o atitudine
protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă. Ca
membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn”, Franz Thomas
Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Müller,
„Niederungen” („Depresiuni”), conține „orientări anti-statale”.
Începând cu 1984 i s-au permis trei vizite în Germania Federală, din
care se reîntoarce în România.
Ca urmare a interdicției de a publica, Müller a emigrat
în 1987 în Republica Federală Germania.
 Odată cu primirea Premiului Nobel, Műller intră în rândul celor mai
mari scriitori de limbă germană.
Ca o premoniție, într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27
septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta
Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de
literatură română o vor accepta subit.”