Teoria generală a dreptului ca ştiinţă şi

1. Tema: TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI CA ŞTIINŢĂ ŞI DISCIPLINĂ DE STUDIU.

Gheorghe AVORNIC
Dr. habilitat,
Profesor universitar,
Eleonora Andriuţa,
doctorandă
1

2. Planul seminarului:

1. Locul dreptului în viaţa societăţii.
2. Caracteristica Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă.
3. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului.
4. Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului: Consideraţii generale;
a) metoda logică;
b) metoda istorică;
c) metoda comparativă;
d) alte metode aplicate în studiul dreptului.
5. Teoria generală a dreptului în sistemul general al ştiinţelor şi în sistemul
ştiinţelor sociale.
6. Sistemul ştiinţelor juridice. Locul şi rolul Teoriei generale a dreptului.
7. Teoria generală a dreptului ca disciplină didactică. Sarcinile şi funcţiile ei.
2

3. Obiectivele:

să definească conceptul teoriei generale a dreptului şi
statului;
să identifice obiectul ei de studiu;
să determine baza metodologică a teoriei generale a statului
şi dreptului;
să stabilească locul şi rolul teoriei în sistemul general al
ştiinţelor, în sistemul ştiinţelor sociale şi juridice;
să determine funcţiile teoriei ca ştiinţă şi ca disciplină de
studiu şi să determine însemnătatea lor practică;
3

4. Caracteristica Teoriei Generale a Dreptului ca ştiinţă.

Concepţii generale de Teorie Generală a Statului şi Dreptului.
Caracteristica Teoriei Generale a
Dreptului ca ştiinţă.
Teoria generală a statului
şi dreptului
Teoria generală a dreptului ca
disciplină didactică.
Ca disciplină
de
orientare
Ca disciplină
de
generalizare
Teoria generală a statulu şi dreptului
ca ştiinţă
ştiinţă
politică
ştiinţă
socială
ştiinţă
juridică
4

5. Teoria generală a statulu şi dreptului ca ştiinţă

este o ştiinţă socială, politică şi juridică care studiază, în
baza unui ansamblu de teorii, concepţii, noţiuni cu
privire la stat şi drept, legităţile generale şi speciale
referitoare la apariţia, evoluţia şi funcţionarea statului şi
dreptului, în general, şi a sistemului de drept al ţării
respective, în special.
5

6. Teoria generală a statulu şi dreptului este o știință

socială care studiază statul şi dreptul în toate formele sale de
manifestare, ca dimensiune inalienabila a existentei umane in
conditii social istorice determinate;
juridică care studiază relaţiile sociale, economice, politice şi de
altă natură, privite în dinamica lor, în raport cu normele juridice
care le reglementează;
politică care studiază care studiază problemele de bază ale
ştiinţei politice, statul şi puterea de stat, funcţiile statului,
mecanismul de stat etc.
6

7. Particularitățile Teoriei Generale a Dreptului ca știință:

7

8. Obiectul de studiu al Teoriei Generale a Dreptului şi Statului

1. Legităţile
apariţiei,
evoluţiei,
dezvoltării
şi
funcţionării statului şi dreptului ca fenomene sociale;
2. Esenţa, tipurile, formele, funcţiile, structura şi
mecanismul interacţiunii statului şi dreptului,
sistemului de drept;
3. Principalele noţiuni şi categorii juridice care sînt
caracteristice şi necesare întregului sistem de ştiinţe
juridice;
8

9. Baza metodologică a Teoriei Generale a Statului şi Dreptului

Metodologia juridică:
constituie o totalitate de
procedee şi metode, folosite
de către ştiinţele juridice,
în general, şi de către
teoria generală a statului şi
dreptului, în special.
Metoda ştiinţei Teoria Generală a
Dreptului:
reprezintă ansamblul sau
totalitatea
căilor,
mijloacelor de studiere, care
exprimă poziţiile iniţiale
generale
în
abordarea
fenomenului juridic.
9

10. Principalele metode ale cercetării juridice

10

11. Metoda logică

categorii
generalul
↔
singularul
cauza
↔
efectul
conţinutul
↔
forma
necesitatea
↔
întîmplarea
11

12. Metoda istorică

Metoda
istorică
Încadrarea
particularităţilor
statului şi dreptului în anumite
categorii istorice (epocă sau etapă
istorică);
Diferenţierea
trăsăturilor
specifice
statului şi dreptului din diferite ţări în
aceeaşi categorie istorică;
Evidenţierea interacţiunilor statului şi
dreptului cu alte fenomene juridice,
sociale şi de altă natură pe parcursul
evoluţiei lor istorice.
12

13. Metoda comparativă

13

14. Locul Teoriei Generale a Statului şi Dreptului în sistemul ştiinţelor.

Sistemul general al
ştiinţelor
Ştiinţe
despre
existenţă
Ştiinţe
naturii
Ştiinţe
juridice
Ştiinţe
juridice
istoricoteoretice
Ştiinţe
juridice
de ramură
Ştiinţe
despre
acţiune
Ştiinţe
generale
Discipline
emergente
Ştiinţe
sociale
Ştiinţe
economice
Ştiinţe
istorice
Ştiinţe
juridice
auxiliare
Teoria Generală a Statului şi
Dreptului
14

15. Funcţiile Teoriei generale a statului şi dreptului

15

16. Bibliografie:

Gheorghe Avornic, Tratat de Teoria Generală a Statului
şi Dreptului, vol.1, Chişinău, 2009.
Elena Aramă, Istoria Dreptului Românesc, Chişinău,
2004.
Valentina Coptileţ, Culegere de Scheme la Istoria
Dreptului Românesc, Chişinău, 2004.
Ceterchi Ioan, Craiovan Ion. Introducere în teoria
generală a dreptului. – Bucureşti, ALL, 1993.
Djuvara Mircea. Teoria generală a dreptului.
(Enciclopedie juridică). Vol.I., Bucureşti: Editura
Librăriei Soces, 1930.
16

17.

Huma Ioan. Introducere în studiul dreptului. - Iaşi:
Chemarea, 1993.
Kramer S.N. Istoria începe la Sumer. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1962.
Luburici Momcilo, Ceterchi Ioan. Teoria generală a
dreptului. Ediţia a II-a. - Bucureşti, 1992.
Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 2002.
Popescu Sofia, Răducanu Augustin. Problemele
actuale ale metodologiei juridice. -Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.
Popescu Sofia. Cercetare prospectivă în domeniul
dreptului // Studii şi cercetări juridice, 1988, nr.1.
Ungureanu
E.
Recunoaşterea
unei
hotărîri
judecătoreşti străine independent de executare//
Studii şi cercetări juridice, 1989, nr.2.
17

18.

Valimarescu Al. Tratat de Enciclopedia Dreptului. Bucureşti: Lumina LEX, 1999.
Bobbio Norberto. Essais de théorie du droit / Traduit par
Michel Guéret avec la collaboration de Christophe
Agostini. La raison dans le droit. - Paris: Bruylant LGDJ,
1998.
Claude du Pasquier. Introduction à la Théorie générale et
a la Philosophie du droit. Édition IV. - Paris: Neuchâtel,
1967.
Pansier Frédéric-Jérome. Méthodologie du droit. - Paris:
Litec, 1998.
Szabo Imre. Les fondements de la théorie du droit. Budapest: Akademiai Kiado, 1973.
Villey Michel. Les Rapports de la science juridique et de
la philosophie du droit. -Amsterdam, 1980.

19.

Гревцов Ю.И. Очерки теории и социологии права. Санкт-Петербург, 1996.
Казимирчюк В.П. Право и методы его изучения. Москва, 1965.
Керимов Д.А. Общая теория государства и права:
предмет, структура, функ-ции. - Москва, 1977.
Матузов Н.И., Малько А.В. Теория государства и
права. - Москва: Юристъ, 1999.
Мамут Л. Наука о государстве и праве:
необходимость радикального обнов-ления//
Философские науки, 1989, №11.
Нерсесянц В.С. Философия права. - Москва, 1997.
Сырых В.М. Метод правовой науки: основные
элементы, структура. - Москва, 1980.
19