Mihai Eminescu

1.

“Dumnezeul geniului m-a sorbit din
popor cum soarele soarbe un nour
de aur din marea de amar“. Mihai
Eminescu (1850 – 1889)
05/11/15 06:58 AM
1

2.

CUPRINS
1.Familia şi copilăria
2.Viaţa de elev
3.Debutul în literatură
4.Pribegiile prin ţară
5.Student la Viena şi Berlin
6.Eminescu la Iaşi
7.Eminescu la Bucureşti
8.Boala lui Eminescu
9.Sfârşitul Poetului
10.Bibliografie
05/11/15 06:58 AM
2

3.

Mihai Eminescu (născut
Mihail Eminovici)
n.15 ianuarie 1850,
Botoşani - d. 15 iunie
1889, Bucureşti a fost
un poet, prozator și
jurnalist român, socotit
de cititorii români şi de
critica literară postumă
drept cea mai
importantă voce
poetică din literatura
română.
05/11/15 06:58 AM
Familia şi copilăria…
• Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei
unsprezece copii ai căminarului Gheorghe
Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani
români din nordul Moldovei, și al Ralucăi
Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din
Joldeşti.
• Din arhiva Bisericii Uspenia (Domnească)
din Botoșani - locul unde a a fost botezat
Mihai Eminescu: data nașterii este trecută ca
„15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de
21 în aceeași lună.
• Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti,
în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o
totală libertate de mişcare şi de contact cu
oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă
nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind
băiat… sau O, rămâi).
3

4.

05/11/15 06:58 AM
4

5.

Casa memorială
Mihai Eminescu
Ipoteşti
05/11/15 06:58 AM
• La 5 octombrie 1864, Eminovici
a intrat ca practicant la
Tribunalul din Botoşani, apoi,
peste puţin timp, a fost copist
la comitetul permanent
judeţean.
La 5 martie 1865, Eminovici a
demisionat, cu rugămintea ca
salariul cuvenit pe luna
februarie să fie înmânat fratelui
său Şerban.
În 11 martie tânărul M. G.
Eminovici a solicitat paşaport
pentru trecere în Bucovina. În
toamnă s-a aflat în gazdă la
profesorul său, Aron Pumnul,
ca îngrijitor al bibliotecii
acestuia. Situaţia lui şcolară era
de „privatist“. Cunoştea însă
biblioteca lui Pumnul până la
ultimul tom.
5

6.

Debutul în literatură
1866 este anul primelor manifestări literare ale
lui Eminescu.
În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba
română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură,
Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti, în care
apare și poezia “La mormântul lui Aron Pumnul”
05/11/15 06:58 AM
semnată M. Eminoviciu, privatist.
La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează
în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan,
cu poezia “De-aş avea”. Iosif Vulcan îl convinge
să-și schimbe numele în Eminescu și mai târziu
adoptat și de alți membri ai familiei sale.
În același an îi mai apar în „Familia” alte
cinci poezii.
6

7.

Pribegiile prin ţară
Din 1866 până în 1869, a
pribegit pe traseul
Cernăuţi – Sibiu – Giurgiu
– Bucureşti. De fapt, sunt
ani de cunoaştere prin
contact direct a
poporului, a limbii, a
obiceiurilor şi a
realităţilor româneşti,
un pelerinaj
transilvănean al cărui
autor moral a fost Aron
05/11/15
06:58 AM
Pumnul.
Sufleor şi copist
• În 1867 a intrat ca
sufleor şi copist de roluri
în trupa lui Iorgu
Caragiale, apoi secretar în
formaţia lui Mihai Paskaly
şi, la recomandarea
acestuia, sufleor şi copist
la Teatrul Naţional, unde
îl cunoaşte
peI.L.Caragiale. Cu
această trupă face turnee
la Brăila, Galaţi, Giurgiu,
Ploieşti.
7

8.

Eminescu la Iaşi
• În prima parte a anului 1875 a pus ordine în
bibliotecă şi a propus îmbogăţirea ei cu
manuscrise şi cărţi vechi româneşti. Tot în
acest an a început traducerea din germană a
unei gramatici paleoslave.
• L-a introdus pe Ion Creangă în societatea
Junimea.
• Rămas fără serviciu, Eminescu a primit
postul de corector şi redactor al părţii
neoficiale la ziarul local Curierul de laşi, unde
numeroase rubrici redactate de el au fost
publicate fără semnătură. A frecventat cu
regularitate şedinţele Junimii. De multe ori l-a
vizitat pe Creangă în bojdeuca sa.
• A făcut un drum la Bucureşti, unde, prin
Maiorescu, s-a împrietenit cu Mite Kremnitz.
• Veronica Micle a rămas, însă, idolul său.
05/11/15 06:58 AM
8

9.

Eminescu la Iaşi
05/11/15 06:58 AM
• În 6 martie 1875, într-un raport adresat lui
Maiorescu, ministrul Învăţământului, a înaintat o
listă bogată de tipărituri și manuscrise vechi pentru
achiziționare, iar în 14 martie, în cadrul
prelegerilor publice ale Junimii a rostit conferința
pe care a tipărit-o în Convorbiri literare din 1
august sub titlul Înfluenţa austriacă asupra
românilor din principate.
• În 26 mai a înaintat Ministerului un raport
elogios asupra unei cărți didactice alcătuită de Ion
Creangă și alții.
• În 3 iunie, schimbându-se guvernul, Eminescu a
fost pus în disponibilitate prin decretul domnesc nr.
1013.
• În 15 iunie a primit scrisoarea lui Maiorescu prin
care i s-a propus funcția de revizor şcolar pentru
districtele Iaşi şi Vaslui.
• În 22 iunie, prin raportul său către Ministerul
Învățământului, D. Petrino a cerut ca Eminescu,
fost bibliotecar, să fie urmărit pentru obiecte și
cărți „sustrase“. Ministerul a înaintat raportul
Parchetului din Iași.
9

10.

Mănăstirea Putna
Tu eşti aşa de albă ca floarea de
cireşi
Şi soarta mea te puse în calea mea să
ieşi,
Să treci ca o uşoară crăiasă din
poveşti,
C-o singură privire să-mi spui ce
dulce eşti,
Căci05/11/15
dulce eşti!
eu te
06:58 De-atuncea,
AM
visez mereu
Student la Viena şi Berlin
• Între 1869 și 1872 este student la Viena.
• Urmează ca „auditor extraordinar”
Facultatea de Filozofie și Drept (dar
audiază și cursuri de la alte facultăți).
• Activează în rândul societății studențești
(printre altele, participă la pregătirea unei
serbări și a unui Congres studențesc
la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani
de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel
Mare), se împrietenește cu Ioan Slavici; o
cunoaște, la Viena, pe Veronica Micle;
începe colaborarea la Convorbiri literare;
debutează ca publicist în ziarul Albina, din
Pesta.
• Apar primele semne ale "bolii“.
• Între 1872 și 1874 a fost student
„extraordinar” la Berlin.
• Junimea i-a acordat o bursă cu condiția
să-și ia doctoratul în filozofie. A urmat cu
regularitate două semestre, dar nu s-a
10
prezentat la examene.

11.

Eminescu la Iaşi
05/11/15 06:58 AM
• În 1 iulie 1877 a fost invitat să-și ia în primire noul
post de revizor, iar în ziua următoare a predat
biblioteca lui D. Petrino, autorul broșurii criticate de
Eminescu prin articolul său O scriere critică. Tot în
această vreme a fost înlocuit și la școală, din cauza
grevei declarate de elevii unor clase.
• În 10 august a înaintat Ministerului un raport
asupra constatărilor făcute cu ocazia conferințelor cu
învățătorii din județul Iași. A remarcat pe
institutorul Ion Creangă de la Școala nr. 2
din Păcurari, Iași.
• În 15 august s-a stins din viată la Ipotești, mama
poetului, Raluca Eminovici.
• În 5 septembrie a trimis un raport cu propuneri de
reorganizare a școlilor din județul Vaslui, iar în 17
decembrie, judecătorul de instrucție în cazul
raportului înaintat la Parchet de către D. Petrino, a
declarat că „nu este loc de urmare“.
• În 20 septembrie 1877, i-a comunicat lui Slavici că se
simte din ce în ce mai singur, iar în 12 octombrie a
precizat, către același, că Iașii i-au devenit
„nesuferiți“.
• În a doua jumătate a lunii octombrie, fiind invitat să
intre în redacția ziarului Timpul, Eminescu a părăsit
Iașii și a venit la București, unde s-a dedicat
gazetăriei.
11

12.

Eminescu la Bucureşti
• În 1877 s-a mutat la Bucureşti, unde până
în 1883 a fost redactor, apoi redactor-şef (în
1880) la ziarul Timpul. A desfăşurat o
activitate publicistică excepţională, care i-a
ruinat însă sănătatea. Acum a scris marile lui
poeme (seria Scrisorile şi Luceafărul, etc.).
• Într-o scrisoare din 1880 către Henrieta,
sora sa, s-a plâns că are mult de lucru și că
este bolnav trupește, dar mai mult sufletește.
Nu a publicat decât o poezie. Negruzzi îi scrie
imputându-i că nu-i mai trimite nici o
colaborare.
• A renunțat la căsătoria proiectată cu
Veronica Micle.
• În luna ianuarie a anului 1883, Eminescu
este internat pentru o vreme în spital. În lipsa
lui se citește la Maiorescu, în două rânduri,
„Luceafărul” în limba germană.
05/11/15 06:58 AM
12

13.

Boala lui Eminescu
La București, în 23 iunie, pe o căldură
înăbușitoare, Eminescu a dat semne de depresie,
iar la 28 iunie, "boala" a izbucnit din plin. În
aceeași zi a fost internat în sanatoriul doctorului
Șuțu, cu diagnosticul de psihoză maniacodepresivă, nicidecum ceva incurabil.
• În primăvara lui 1887, Eminescu a plecat la
Botoșani, la sora sa Henrieta, și a fost internat în
spitalul local Sfântul Spiridon. În timpul acesta, la
Iași s-au organizat comitete de ajutorare, care au
lansat liste de subscripție publică pentru
întreținerea și îngrijirea poetului.
• În 13 iulie a mers la Iași pentru un consult
medical. Aceștia au recomandat trimiterea
pacientului la Viena și Hall, iar în 15 iulie
Eminescu a plecat înspre destinațiile
recomandate, însoțit de doctorandul Grigore
Focşa.
• În 1 septembrie s-a întors de la Hall la Boto șani,
unde a stat sub îngrijirea doctorului Iszak și a
sorei sale, Henrieta. Trupa de teatru a fra ților
Vlădicescu, cunoscuți poetului, a dat în luna
decembrie la Botoșani, un spectacol în beneficiul
bolnavului.
13
05/11/15 06:58 AM

14.

Sfârşitul Poetului
În data de 13 iunie 1889, în jurul orei 3 dimineaţa,
poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu din
strada Plantelor, Bucureşti.
Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri:
Eminescu nu mai este.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra
unui tei din Cimitirul Belu. Sicriul a fost dus pe umeri
de elevi de la Şcoala Normală de Institutori din
Bucureşti.
05/11/15 06:58 AM
14

15.

Bibliografie
Călinescu, George - Viaţa lui Mihai
Eminescu, Editura Cartex, 2004.
Cioabă, Cătălin - Mărturii despre
Eminescu, Editura Humanitas, 2009.
Eminescu, Mihai - Poezii, Editura
Hyperion, 2012.
Resurse
http://referat.clopotel.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki
Muzică
Enescu, George - Rapsodia Română
Fotografii:
www.hotnews.ro; Arhivă personală
05/11/15 06:58 AM
15