Țesutul conjunctiv

1.

ȚESUTUL CONJUNCTIV

2.

ŢESUTUL CONJUNCTIV
•ESTE ALCATUIT DIN:
•CELULE
•FIBRE
•SUBSTANŢĂ FUNDAMENTALĂ
Matrice
extracelulară

3.

CELULELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV - CLASIFICARE
Celule fixe (celule conjunctive
propriu-zise)
- fibroblaste-fibrocite
- condroblaste-condrocite
- osteblaste-osteocite
- adipocite
- miofibroblaste
Celule mobile (libere)
- celule sanguine
- mastocite
- celule pigmentare
- macrofage

4.

FIBROBLASTUL
• Celula cu cea mai larga raspandire
• Celule turtite, cu prelungiri ramificate,
• Citoplasma bazofilă,
• Nucleu oval, eucromatic, cu 1 sau 2 nucleoli
• Sintetizează componentele matricei extracelulare

5.

FIBROCITUL
• Celulă mai puţin activă metabolic decât fibroblastul
• Fuziformă, cu mai puţine prelungiri citoplasmatice
• Citoplasmă puţină, acidofilă
• Nucleul este alungit, heterocromatic

6.

MIOFIBROBLASTE
• Fibroblaste cu proprietati contractile
• Localizate in apropierea plagilor, axul
vilozitatilor intestinale, capsula si trabecule
splenice, albugineea testiculului, teaca externa a
foliculilor ovarieni

7.

ADIPOCITUL ALB
• Formă rotundă /ovală – izolat
• Formă poligonală - în grupuri
• O singură picătură lipidică (unilocular)
• Citoplasmă - o lamă fină, împinsă la periferie
• Nucleu excentric, tahicromatic

8.

Tesut adipos alb (unilocular). Mezenter.
Coloratia picaturii lipidice cu Sudan III, ob 20x.

9.

ADIPOCITUL BRUN
• Celule mai mici decât adipocitele albe (60 microni)
• In citoplasmă se găsesc numeroase incluziuni lipidice
(multilocular)
• Nucleul este central, rotund

10.

CELULELE
RETICULARE
• Celule stelate, cu prelungiri lungi şi subţiri,
• Nucleu rotund, palid, nucleol vizibil,
• Stroma organelor limfoide şi hematopoietice,
• Funcţie variabilă (mai multe tipuri).

11.

Sinus subcapsular
macrofage
Celule
reticulare

12.

MELANOCITUL
• Celulă conjunctivă migrată, de origine ectodermală
• Aspect de fulg de nea, cu numeroase prelungiri
• Citoplasmă încărcată cu granule de melanină
• Nucleu mic central
• Localizată în derm, epiderm, stroma irisului, teaca
firului de păr
• Nu necesita colorare

13.

MACROFAGUL
(HISTIOCITUL)
• Forma neregulata,
• Citoplasma cu granulaţii fine sau cu aspect spongios
in functie de tipul de particula fagocitata,
• Nucleu oval sau reniform, excentric sau central.

14.

MASTOCITUL
• Celulă ovoidală,
• Citoplasma conţine numeroase granulaţii orto si
metacromatice, de dimensiuni variate
• Nucleu rotund, mic, central, eucromatic, cu nucleol
evident
• Localizat de obicei de-a lungul vaselor sangvine

15.

PLASMOCITUL
• Celulă rotund-ovală,
• Citoplasma bazofilă, cu halou clar sau acidofil
perinuclear
• Poate conţine corpusculii russel acidofili
• Nucleu excentric, cu cromatină în “spiţă de roată”
sau “cadran de ceas”

16.

FIBRELE TESUTULUI CONJUNCTIV
Fibre de colagen
Fibre elastice
Fibre de reticulina

17.

FIBRELE DE
COLAGEN
• Nu se ramifica, nu se anastomozeaza
• Coloraţia hemalaun-eozină →roz,
• Coloraţie specială: albastre in col. Mallory, col
azan, rosii in col. Van gieson, verde/albastre in
Masson

18.

FIBRELE ELASTICE
• Se ramifica, se anastomozeaza
• Coloraţia hemalaun-eozină → roz palid
• Coloraţie specială:
• Orceină → brun-roscate
• Rezorcin – fuxina Weigert → rosu aprins
• Aldehid – fuxina Gomori → negru

19.

FIBRELE DE RETICULINA
• Se ramifica, se anastomozeaza
• Coloraţia Hematoxilină- Eozină→ nu se observă
• Coloraţie specială: impregnare argentică – negre

20.

SUBSTANTA
FUNDAMENTALA
• Masa amorfa, cu aspect omogen in microscopie optica
• Printre celulele si fibrele tesutului conjunctiv
• Palid colorata in coloratia H-E
• Se poate pune in evidenta prin metoda pas

21.

Fibre de
reticulina =
colagen III

22.

CLASIFICAREA MORFO-FUNCTIONALĂ A ŢESUTULUI
CONJUNCTIV
1. ŢESUTURI CONJUNCTIVE PROPRIU-ZISE:
A) LAX
B) DENSE: - SEMIORDONAT
- ORDONAT
2. ŢESUTURI CONJUNCTIVE CU FUNCŢII SPECIALE:
A) RETICULAR: - MIELOID/LIMFOID
B) ADIPOS: - ALB
- BRUN
C) MUCOS
D) ELASTIC
E) PIGMENTAR
3. ŢESUTURI CONJUNCTIVE SCHELETALE: - CARTILAGINOS
- OSOS
4. SÂNGELE

23.

TESUTUL
CONJUNCTIV LAX
PROPRIU-ZIS
• CELULE CONJUNCTIVE
• FIBRE CONJUNCTIVE
• SUBSTANTA FUNDAMENTALA
IN PROPORTII EGALE

24.

ŢESUTUL
CONJUNCTIV DENS
SEMIORDONAT
• Predomină fb. De colagen in fascicule dispuse in toate direcţiile
• Rare fb. De reticulină si elastice
• Puţina substanţa fundamentala
• Celule : fibroblaste, fibrocite, plasmocite, macrofage, mastocite,
leucocite

25.

ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS SEMIORDONAT- DERM PROFUND
COL TRICROMA MASSON, OB 10X

26.

ŢESUTUL CONJUNCTIV
DENS ORDONATAPONEVROZA
Predomina fb. de colagen paralele intre ele in cadrul
aceleiaşi foiţe si perpendiculare pe fb. de colagen
din foiţele supra si subiacente
Substanţa fundamentala puţină
Celulele : fibroblaste, fibrocite

27.

ŢESUTUL CONJUNCTIV DENS
ORDONAT - TENDONUL
Predomina fibrele de colagen dispuse paralel intre ele
Substanţa fundamentală şi celulele binucleate (tenocite) se găsesc
in spaţiile dintre fibre

28.

Tendonul

29.

Tendon – sectiune transversala HE, 40X

30.

este de 2 tipuri: mieloid/limfoid
ŢESUTUL
CONJUNCTIV
RETICULAR
Celulele reticulare cu prelungiri
Fibrele de reticulina
Substanţa fundamentală in ochiurile rețelei

31.

GGL. LIMFATIC - IMPREGNARE ARGENTICĂ + HE

32.

Sinus subcapsular

33.

ŢESUTUL ADIPOS
ALB (UNILOCULAR)
• Predomină celulele→ adipocite albe (lipocite)
• Puţina substanţa fundamentala si puţine fibre, in special
de reticulină, dar si de colagen

34.

Tesut adipos, Sudan III, ob 40 X

35.

ŢESUTUL ADIPOS
BRUN
(MULTILOCULAR)
• Predomină celulele→ adipocite brune (lipoblaste)
• Puţina substanţa fundamentala si puţine fibre, in
special de reticulină si de colagen
• Prezinta lobuli, delimitati de septuri vasculare

36.

ŢESUTUL CONJUNCTIV
MUCOS
Cordon Ombilical HE, ob 10x
• Predomină substanţa fundamentala
• Puţine fb. de reticulină
Tesut conjunctiv mucos
• Celule mezenchimale şi fibroblaste
Vena ombilicala - lumen

37.

Cordon ombilical, HE, ob 40 x
Celule mezenchimale
Fibre de colagen

38.

STRUCTURA:
1. Compartimentul celular:
-Condroblaste
-Condrocite
ŢESUTUL
CARTILAGINOS
2. Matricea:
-Fibre conjunctive (colagen tip I, II sau elastice )
-Substanţa fundamental
*Particularități:
Acoperit de pericondru, cu excepţia cartilajului fibros;
Este avascular, nutrienţii difuzează din vasele de la nivelul pericondrului
prin matrice până la condrocite.

39.

TIPURI DE ŢESUTUL CARTILAGINOS
HIALIN
ELASTIC
FIBROS

40.

1. STRUCTURĂ:
A. Condroblaste - celule cu activitate mitotică şi de sinteză.
B. Condrocite*
* celule ce pastrează capacitatea de diviziune şi de secreţie a componentelor
matriciale
*ocupă compartimente numite lacune
*aşezare: izolată sau în grupuri izogene
(grupuri axiale sau coronare)
C. Celulele pericondrului- celule stem pentru condroblaste.
ȚESUTUL
CARTILAGINOS
HIALIN
D. Matrice mai bazofilă în jurul grupurilor celulare formată din fibre de colagen tip
II și substanță fundamental
2. LOCALIZARE:
inelele traheale, scheletul piramidei nazale, cartilaj bronsic, suprafeţele articulare în
articulaţiile sinoviale.
3. ROL:
- susținere
- constituie modelul de osificare encondrală la nivelul cartilajului de creştere.

41.

ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

42.

ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
COMPARTIMENTUL CELULAR:

43.

ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
COMPARTIMENTUL MATRICIAL
MI
MT

44.

• Localizare: urechea externă, peretele tubei auditive eustachio,
epiglotă, laringe (cartilaj aritenoid).
ŢESUTUL
CARTILAGINOS
ELASTIC
• Structură:
1. Condroblaste
2. Condrocite numeroase aşezate în grupuri izogene mai mici (2, 3 celule),
3. Matricea formată din fibre elastice proeminente evidenţiate prin
coloraţii speciale(orceină), fibre de colagen tip II si substanta
fundamentala

45.

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC
- COLORATIE: ORCEINA

46.

• Localizare: simfiza pubiană, discuri intervertebrale (inelul fibros)
CARTILAJUL
FIBROS
• Structură:
1. Condrocite puține aşezate în şiruri între fibrele de collagen
2. Matrice formată din fibre de colagen tip I aranjate in benzi groase paralele
(componenta majora a matricei) și substanţa fundamentala redusă

47.

CARTILAJUL FIBROS

48.

CARTILAJUL FIBROS

49.

Structură:
1. Celule osteoformatoare
Celule osteoprogenitoare,celule stem mezenchimale
Osteoblaste, secretă componentele organice ale matricei osoase
Osteocite - celule osoase mature, cu prelungiri aşezate în lacune (osteoplaste)
ŢESUTUL
OSOS
2. Celule osteodistructive
Osteoclaste - celule gigante, multinucleate, cu rol in rezorbţia osoasă; aşezate în
lacunele howship
3. Matricea
Matricea organică ( 25 %)
A) fibre de colagen tip I, componenta predominantă ( 90 % )
B) GAG, PG
*sintetizate de osteoblaste şi osteocyte
Matricea anorganică - cristale de hidroxiapatită
( 75 % )

50.

ŢESUTUL OSOS

51.

TESUTUL OSOS
SPONGIOS
-FORMAT DIN TRABECULE OSOASE RAMIFICATE
-TRABECULELE CONTIN LAMELE OSOASE
ARANJATE DEZORDONAT
-LAMELELE OSOASE CONTIN LACUNE CE
GAZDUIESC OSTEOCITE

52.

OS SPONGIOS, 20 X, HE
Osteoblaste
Trabecule
osteoclaste
Osteocite

53.

ŢESUTUL OSOS
COMPACT
• UNITATEA STRUCTURALĂ = OSTEON (SISTEM HAVERS)
- FORMATĂ DIN LAMELE OSOASE AŞEZATE CONCENTRIC
- ÎN LAMELE SE GĂSESC LACUNE (CE CONŢIN OSTEOCITE) ŞI CANALICULI (CE
CONŢIN PRELUNGIRILE OSTEOCITELOR)
- ESTE CENTRATĂ DE UN CANAL - CANAL HAVERS - CE CONŢINE VASE SANGUINE,
NERVI ŞI ŢESUT CONJUNCTIV LAX
- CANALE VOLKMANN CU DIRECŢIE PERPENDICULARĂ/OBLICA PE CANALELE
HAVERS
2. LAMELE:
- CIRCUMFERENŢIALE, EXTERNE SI INTERNE
- INTERSTIŢIALE, LAMELE INCOMPLETE AŞEZATE ÎNTRE OSTEOANE

54.

ŢESUTUL OSOS
Ţesut osos compact
Fibre de
colagen dispuse
helicoidal
osteon
Lamele
circumferentiale
externe
Lamele
circumferentiale
interne
Canal
Volkmann
Periost
Endost
Canal
Havers

55.

Lamele
Canal Havers
Linie de ciment
Lacune
Osteocite
Procese celulare

56.

OS COMPACT
DEMINERALIZAT,
HE, 10X

57.

OS COMPACT
USCAT

58.

OS COMPACT
USCAT

59.

ŢESUTUL OSOSOSTEOGENEZA
1. Osificarea de membrană
- caracteristică oaselor plate: craniu, stern.

60.

ŢESUTUL OSOS
OSTEOGENEZA
2. Osificarea encondrală
- are loc pe țesut cartilaginos hialin
- caracteristică oaselor lungi ale
membrelor (inclusiv falange) şi coastelor
- are loc la fetus (când începe
dezvoltarea scheletului) şi la copil (când
oasele cresc în lungime)
Zone:
1. Zona de rezervă (cartilaj normal)
2. Zona proliferativă (cartilajul seriat)
3. Zona de maturare
4. Zona de cartilaj hipertrofiat și
calcificat
5. Zona de cartilaj degenerat
6. Zona de osteoid
7. Zona de mineralizare și rezorbție

61.

OSIFICAREA ENCONDRALĂ

62.

OSIFICAREA ENCONDRALĂ

63.

OSIFICAREA ENCONDRALĂ

64.

OSIFICAREA ENCONDRALĂ

65.

SÂNGELE PERIFERIC:
PLASMĂ
ELEMENTELE FIGURATE
ERITROCITE
HEMATII
GLOBULE ROSII
LEUCOCITE
GLOBULE ALBE
GRANULOCITE
POLIMORFONUCLEARE
NEUTROFILE
ACIDOFILE
BAZOFILE
TROMBOCITE
PLACHETE SANGUINE
AGRANULOCITE
MONONUCLEARE
MONOCITE
LIMFOCITE

66.

TEHNICI MICROSCOPICE
PENTRU STUDIUL
SÂNGELUI PERIFERIC
• TEHNICA FROTIULUI
• TEHNICA NUMĂRĂTORII

67.

COLORAREA FROTIULUI SANGUIN
METODA MAY GRÜNWALD – GIEMSA
• Eozina - colorant acid (roşu)
• Albastru de metilen- colorant bazic (albastru)
• Azur de metilen şi eozinat de albastru de metilen coloranţi “neutri”

68.

TIPURI DE TINCTORIALITĂŢI PE FROTIURILE
SANGUINE - COL. MGG
• Bazofil = albastru
• Azurofil = roşu purpuriu
• Acidofil = roz - portocaliu
• Neutrofil = roz palid/ violet

69.

REZULTATE COLORAŢIA MAY GRÜNWALD – GIEMSA
- Nucleu: bazofil
- Citoplasma agranulocitelor: bazofilă
- Citoplasma granulocitelor: acidofilă
- Granulaţii nespecifice (azurofile): roşu purpuriu
- Granulaţii specifice:
- Neutrofile – violet/ roz
- Bazofile - albastru închis / negru
- Eozinofile - roşu-portocaliu

70.

FROTIU SANGUIN-COL.MGG

71.

ERITROCITUL
7,5 microni
• Formă de disc biconcav
• Celulă anucleată
• Conţine hemoglobină
(Globina este acidofilă)

72.

NEUTROFILUL 60-70%
• Nucleu: polilobat
(2-5 lobi, uniţi prin punţi de cromatină)
• Citoplasma:
- eozinofilă
- conţine granulaţii:
- Azurofile mari
- Specifice mici, neutrofile (roz-violet)

73.

EOZINOFILUL (ACIDOFILUL)
2 - 4%
• Nucleu: bilobat, “în desagă”
• Citoplasma:
- eozinofilă
- conţine granulaţii:
- Azurofile
- Specifice eozinofile, egale ca
dimensiuni

74.

BAZOFILUL
<1%
• Nucleu: incomplet lobulat
• Citoplasma:
- acidofilă
- conţine granulaţii
- Azurofile
- Specifice – bazofile, (albastre
închis/ negre), în număr mic,
variabile ca formă şi dimensiuni,
se suprapun peste nucleu

75.

LIMFOCITUL
28%
• Cele mai multe limfocite: dimensiuni comparabile
cu dimensiunile eritrocitelor
• Nucleu: mare, rotund, ± indentaţie,
heterocromatic, “în pată de cerneală”
• Citoplasma:
• Puţină
• Uşor bazofilă, ca “cerul senin”
• Conţine granulaţii azurofile
• Nu conţine granulaţii specifice

76.

MONOCITUL
5%
• Dimesiuni pe frotiu:de 2-3 ori mai mare decât
hematia
• Nucleu: mare, oval/reniform/ potcoavă, cu
alternanţă a eucromatinei cu heterocromatina
(aspect de “tablă de şah”)
• Citoplasma:
• Bazofilă, ca “cerul înainte de furtună”
• Conţine granulaţii azurofile
• Nu conţine granulaţii specifice

77.

TROMBOCITELE
• Cele mai mici elemente figurate (fragmente din
megacariocit)
• Sunt formate din:
• Granulomer (parte centrală, roşu purpuriu- violet)
• Hialomerul (parte periferică, albastru deschis)

78.

79.

80.

81.

HEMATOPOIEZA
Reprezintă procesul de formare a elementelor figurate
sanguine
Cuprinde: eritropoieza, mielopoieza, limfopoieza,
monocitopoieza şi trombopoieza

82.

82
HEMATOPOIEZA
CELULA STEM PLURIPOTENTĂ
CELULE PROGENITOARE (CFU, CFC*)
CELULE PRECURSOARE (BLAŞTI)
*CFU/CFC = Unități/Celule formatoare de colonii
Nu pot fi
distinse
morfologic

83.

MĂDUVA
HEMATOGENĂ
Diagnostic histologic pozitiv:
• Alcătuită din stromă (țesut conjunctiv
reticular) ce conține cordoanele
hematopoietice şi capilare sinusoide.
• Prezenţa megacariocitului trombocitogen
83

84.

84

85.

SERIA ROSIE (ERITROPOIEZA)
Formată din :
• Proeritroblast,
• Eritroblast bazofil,
• Eritroblast policromatofil,
• Eritroblast acidofil,
• Reticulocit,
• Eritrocit
Reguli generale:
1. Toţi blaştii au nucleu
2. Nici o celulă din seria roşie nu are granulaţii
în citoplasmă

86.

86
PROERITROBLASTUL
20-25 mm
Nucleu:
- veziculos cu nucleoli
Citoplasma:
- intens bazofilă
- cu halou clar perinuclear

87.

87
ERITROBLASTUL BAZOFIL
16-18 mm
Nucleu:
- Excentric
- Sferic
- Cu heterocromatina dispusă în
gramezi radiare,
Citoplasma:
- Bazofilă (cea mai bazofilă celulă)
- Haloul perinuclear şters

88.

88
ERITROBLASTUL POLICROMATOFIL 9-12 MICRONI
Nucleu:
- excentric,
- Heterocromatic,
Citoplasma:
- colorata în albastru palid şi roz,
-Amfofilă datorită apariţiei hemoglobinei

89.

89
ERITROBLASTUL ACIDOFIL/OXIFIL 8-9 MICRONI
Nucleu:
- Picnotic,
- Excentric
Citoplasmă: acidofilă

90.

90
RETICULOCITUL
Nucleu: absent
Citoplasma:
- Albastra-gri
- Contine numar redus de poliribozomi
care se coloreaza cu albastru de cresil
(briliant)

91.

91
SERIA GRANULOCITARĂ
Formată din :
• Mieloblast,
• Promielocit
• Mielocit
• Metamielocit
• Granulocit nesegmentat
• Granulocit segmentat
Reguli generale:
1. “Blaştii” au nucleu eucromatic cu nucleol
2. “Citele” au nucleu heterocromatic
Neutrofil,
eozinofil
sau bazofil

92.

92
MIELOBLASTUL
15-20 microni
Nucleu: veziculos cu 1-4 nucleoli,
Citoplasmă:
- abundentă,
- bazofilă,
- fără granulaţii,
- cu discret halou perinuclear

93.

93
PROMIELOCITUL
20-25 microni
Nucleu:
- uşor excentric,
- Cu nucleoli,
citoplasmă:
- Abundentă,
- Bazofilă,
- Cu granulaţii azurofile:
- inegale,
- variabile ca număr şi dispoziţie

94.

94
MIELOCITUL NEUTROFIL
15-20 microni
Nucleu:
- Heterocromatina în retea mai
densă,
Citoplasma:
- Granulaţii specifice:
- Numeroase, inegale
- Violet închis,
- Bazofilă sau amfofilă,

95.

95
MIELOCITUL EOZINOFIL
20-25 microni
Nucleu:
- Heterocromatina în retea mai densă,
Citoplasma:
- Granulaţii specifice numeroase, sferice,
acidofile
- Bazofilă sau amfofilă

96.

96
MIELOCITUL BAZOFIL
13-15 microni
Nucleu:
- Heterocromatina în retea mai densă,
Citoplasmă:
- Granulaţii specifice:
- Numeroase, inegale, acoperă şi nucleul
- Bazofile,
- Slab bazofilă,

97.

97
METAMIELOCITUL
Nucleul: devine reniform,
Granulațiile și citoplasma: îşi
păstrează aspectul la toate cele 3
serii

98.

98
GRANULOCITUL NEUTROFIL NESEGMENTAT
Nucleul: are aspect de corn, U sau S,
Granulații specifice
Citoplasma: acidofilă

99.

99
SERIA MEGACARIOCITARĂ
• Megacarioblastul – 15- 50µm nucleu reniform, cu nucleoli, citoplasma
bazofilă cu granulaţii azurofile
• Megacariocitul tânăr – 80µm nucleu lobulat, fără nucleoli, citoplasma cu
afinităţi tinctoriale diferite, acidofilă sau bazofilă
• Megacariocitul trombocitogen - 150µm formă neregulată, este cea mai
mare celulă a măduvei hematogene, nucleul este înmugurit, citoplasma
acidofilă, granulaţii azurofile

100.

100
SERIA MEGACARIOCITARĂ

101.

MEGAKARIOCIT TROMBOCITOGEN

102.

Monoblast
SERIA
MONOCITARA
Promonocit
Monocit
102

103.

103
MONOBLASTUL
NU ESTE IDENTIFICAT ÎN MOH,

104.

104
PROMONOCITUL
10-20 microni
Nucleu: eucromatic,
Citoplasma:
- Bazofilă,
- Granulaţii azurofile

105.

SERIA
LIMFOCITARA
Limfoblast
Limfocit
tanar
Limfocit
105

106.

106
LIMFOBLASTUL
10-18 m
Nucleu:
- eucromatic cu1-2 nucleoli,
Citoplasma:
- bazofilă,
- cu puţine granule azurofile

107.

107
LIMFOCITUL TANAR
9-17 mm
Nucleu: cu cromatină condensată,
Citoplasmă:
- Bazofilă
- în cantitate redusă,
- cu granule azurofile

108.

108

109.

109

110.

110