Școala viitorului

1.

Școala viitorului
Au colaborat:
Stratan Cristian
Credinţă Vladislav

2.

Şcoala din anii 1920
În Basarabia, sistemul educațional a fost reorganizat
prin regulamentele din 1864. Învățământul primar
avea o organizare complexă, în funcție de instituția
căruia i se subordona. Astfel, existau școli coordonate
de ministerul de resort, prin Sfatul gubernial al
Instrucției, de Sfatul școlar al zemstvelor sau de
Biserică. Exista două tipuri de licee: cele clasice și cele
reale. Acestea ofereau tuturor, cel puțin teoretic,
posibilitatea să urmeze specializarea umanistă sau
specializarea realistă (unde erau aprofundate
matematica și științele naturale), însă taxele de
școlarizare erau foarte mari.

3.

În Bucovina, în anul 1869 a fost introdusă
o nouă lege, care a reglementat
învățământul preuniversitar. Ciclul primar
era obligatoriu pentru tinerii având între 7
și 13 ani, fără deosebire de etnie sau
confesiune, iar școala a fost scoasă de sub
controlul bisericii și pusă sub cel al
statului.

4.

5.

Şcoala din anii 1946
Reforma din 1948 din învăţământ a avut ca scop
promovarea susţinută a accesului populaţiei la educaţie,
obligatorie dacă ne gândim că regimul comunist avea
nevoie de asigurarea necesarului de cadre calificate
reclamate de noua dezvoltare a ţării. Încă din 23
martie 1945 se trecuse la gimnaziul unic de patru ani,
deschis tuturor copiilor care absolviseră cursurile şcolii
primare de patru ani, sistem care înlocuise cursul
supraprimar de trei ani instituit prin legea
învăţământului primar, din 1925. În iarna anului 1946
s-a declanşat campania naţională de lichidare a
analfabetismului, o problemă încă majoră la vremea
aceea în România. Campania avea ca obiectiv
alfabetizarea populaţiei active, între 16-56 ani,
neştiutoare de carte şi ea a fost declarată ca încheiată
în 1956, deşi nu rezolvase toate problemele.

6.

7.

Şcoala din anii 1980-1990
În România, până în 1989, nici un elev de şcoală nu
era primit în instituţie fără ţinuta regulamentară.
Aceasta însemna pentru băieţi un costum de haine
de culoare închisă, cămaşă albă sau albastră şi
nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o
bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii
şi prin care elevul putea fi identificat.
La fete era şi mai complicat. Părul trebuia strâns în
codiţe împletite şi prins cu funde albe, bretonul prins
sub bentiţa din bumbac, tot albă, care înconjura
capul. Nu erau permişi pantofii cu toc, ciorapii subţiri
sau sarafanele deasupra genunchiului. Şi nici
bijuteriile, machiajul sau orice altă fantezie
cosmetică.

8.

La liceu, băieţii purtau costume negre, cămăşi
albastre/bleumarin şi cravată de culoare închisă.
Fetele aveau cămaşă albastră şi sarafan negru.
Ciorapii din mătase sau din fire sintetice erau strict
interzişi. La sfârșitul anului scolar, elevilor li se
acordau în ordinea mediilor: premiul I (9.50-10),
premiul al II-lea (9-9.50), Premiul al III-lea (8.50-9)
și mentiunea I, a II-a și a III-a. Sistemul de
învăţământ în regimul comunist era cu totul diferit
faţă de ceea ce există în prezent. „Şoimii Patriei”,
„Pionierii” şi „UTC-iştii” erau categoriile în care era
cuprins obligatoriu fiecare elev. Tinerii erau
indoctrinaţi în spiritul Partidului Comunist Român.

9.

10.

Şcoala din anii 2010
Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de
învățământ românesc a fost într-un continuu proces de
reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În
conformitate cu legea Legea Educației Naționale, sistemul
educativ românesc este reglementat de către Ministerul
Educației, Cercetării și Inovării (MECI). Fiecare nivel are
propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în
vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Școlarizarea
începe la vârsta de 6 ani și este obligatorie până în clasa a
10-a (de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17).
Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13
clase. Învățământul superior se conformează legislației
europene privitoare la învățământul superior. Sistemul oferă
următoarele diplome: de absolvire. Bacalaureat licență
absolvirea a Universității, după un examen și/sau predarea
tezei de licență, Master, Doctorat.

11.

Primii patru ani sunt predați de către un singur
profesor, pentru majoritatea elevilor. Alte cadre
didactice sunt folosite numai pentru câteva discipline
de specialitate (de limbi Străine, informatică, etc.).
Cursurile sunt reconfigurate la sfârșitul clasei a parta.
Începând cu clasa a 5-a, elevii au profesori diferiți și
specializați pentru fiecare materie. În plus, fiecare
clasă are un profesor desemnat pentru a fi
îndrumătorul clasei (diriginte). Studiile liceale sunt de
patru ani, doi obligatorii (a 9-a și a 10-a ), doi
neobligatorii (a 11-a și a 12-a). Nu există examene
între clasa a 10-a și a 11-a. Sistemul național de
învățământ superior este structurat pe 3 niveluri de
studii universitare: studii universitare de licență, de
masterat și doctorat.

12.

13.

Școala din viitor
Școala viitorului se conturează ca un mediu
educațional dinamic și adaptabil, în care
tehnologia și inovația își vor juca un rol
central. Unul dintre aspectele cheie ale
școlii viitorului este personalizarea învățării,
unde fiecare elev beneficiază de un plan de
studiu adaptat la ritmul său și la stilul său
de învățare.

14.

În acest mediu, tehnologiile emergente, cum ar
fi inteligența artificială și realitatea virtuală, vor
facilita experiențe de învățare interactive și
captivante. Elevii vor putea explora subiecte
complexe printr-o abordare practică și
interactivă, contribuind la dezvoltarea abilităților
critice și creative.Școala viitorului va depăși
limitele fizice ale claselor tradiționale, integrând
învățarea online și colaborarea la distanță. Elevii
vor avea acces la resurse educaționale globale,
vor putea colabora cu colegi din întreaga lume și
vor învăța să rezolve probleme complexe într-un
context global.

15.

Rolul profesorului se va schimba semnificativ,
devenind un ghid și facilitator al învățării,
sprijinind dezvoltarea abilităților sociale,
emoționale și critice ale elevilor. Evaluarea va
evolua către o abordare mai holistică, evaluând
nu doar cunoștințele academice, ci și aptitudinile
practice și abilitățile de rezolvare a problemelorÎn
școala viitorului, accentul va fi pus pe educația
pentru viață, încurajându-se dezvoltarea
abilităților de adaptare, gândire critică, reziliență
și conștientizare globală. Educația va fi orientată
spre soluționarea problemelor din lumea reală,
pregătind astfel elevii pentru provocările societății
contemporane

16.

În concluzie, școala viitorului se anunță a fi un
spațiu dinamic, adaptabil și axat pe dezvoltarea
integrală a individului. Prin integrarea tehnologiei,
personalizarea învățării și orientarea către
competențe cheie, aceasta va juca un rol esențial în
pregătirea elevilor pentru societatea schimbătoare și
provocările secolului XXI.

17.

Cum ar putea arăta școala la
exterior

18.

Cum ar putea arăta cantina

19.

Cum ar putea arăta sala de spor

20.

Cum ar putea arăta biblioteca

21.

Final
Mulțumim pentru atenție