Structura morfo-funcțională a aparatului respirator

1.

Tema 5 Structura morfo-funcțională a aparatului respirator

2.

Planul
1. Cavitățile nazale – conformație și structură
2. Laringele - conformație și structură
3. Traheea – conformație, traiect și structură
4. Pulmonii – conformație și structură

3.

BIBLIOGRAFIE
1.Ciuclea A. Anatomia comparată și topografică. Capitolul “Trunchiul”, Chișinău,2013.
2.Coțofan V., Hrițcu Valentina și alții. Anatomia animalelor domestice. Vol.2, Timișoara,
2007
3.Coțofan V., Palicica R. și alții. Anatomia animalelor domestic. Vol.3,Timișoara, 2000
4.Coțofan V., Predoi G. Anatomia topografică a animalelor domestice. București, 2003
5.Damian A. Anatomie comparată Sistemul cardiovascular Editura Academicpres, 2001
6.Gheție V. Anatomia animalelor domestice, Bucuresti, 1950
7.Palicica R., Enciu V. Anatomia animalelor domestice. Vol.2, Chișinău,2003
8.Paștea E., Coțofan V. și alții. Anatomia comparată a animalelor domestic. Vol.2, București,
1985
9.Paștea E.,Coțofan V. și alții. Anatomia comparată a animalelor domestice. Vol.1,
București, 1985
10.Spătaru Constantin Anatomia animalelor. Iaşi 2013
11.Spătaru Mihaela-Claudia Anatomia comparată a animalelor. Iași, 2009
12.Акаевский А.И. Анатомия домашних животных. Москва,1975
13.Акаевский А.И и др. Анатомия домашних животных Москва, 2005
14.Осипов И.П. Атлас анатомии домашних животных. Москва,1972

4.

1. Cavităţile nazale - conformaţie şi structură
Aparatul respirator la mamifere și păsări este alcătuit dintr-un complex de
organe la nivelul căruia se realizează hematoza.
În componența aparatului respirator intră două categorii de organe:
căile respiratorii, reprezentate de nas cu cavitățile nazale stângă și dreaptă,
faringe, laringe, trahee și bronhii;
organele esențiale - pulmoni, situați în cavitatea toracică.
Nasul este reprezentat de un complex de formațiuni care circumscrie două
cavități nazale, care comunică cu exteriorul prin narine, cu nazofaringele prin
coane și cu sinusurile paranazale prin orificii speciale.

5.

ext.caudală
plafonul
Cavitățile nazale pentru studiu
prezintă:
Extremitatea orală este
reprezentată de narine (nările),
orificii situate deasupra buzei
superioare, de o parte și alta față
de vârful nasului. Fiecare nară este
delimitată de două aripi: medială
și laterală reunite la nivelul a două
comisuri: dorsală și ventrală.
Structura nărilor include: un
schelet cartilaginos, un strat de
mușchi, pielea, vase și nervi.
sinusul frontal
ext. rostrală
planșeul
nazofaringele

6.

Scheletul cartilaginos este format din cartilaje nazale laterale și cartilaje alare provenite din
cartilajul septului nazal, completează lateral peretele osos și formează scheletul nărilor.
Stratul muscular este format din mușchi care acționează asupra nărilor și buzei superioare:
ridicător nazolabial, lateral al nasului, dilatator apical al nării,canin.
Pielea acoperă atât buzele cât și comisurile nărilor și se continuă în interiorul cavităților nazale cu
mucoasa nazală.
Cartilajele nazale
porc
bovină
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Cartilajul alar
Cartilajul nazal lateral dorsal
Cartilajul nazal accesoriu medial
Septul nazal
Lama cartilajului alar
Cornul cartilajului alar
Cartilajul nazal lateral ventral
Cartilajul nazal accesoriu lateral
Osul râtul
cal
câine

7.

Cal. Vârful nasului este rotunjit, nările au aspect de virgulă. Pielea la nivelul comisurii
dorsale invaginează la interior și formează un diverticul nazal sub forma unui deget de
mănușă cu lungimea de 6-7 cm , numit și nara falsă.
Bovine. Vârful nasului se contopește cu buza superioară formând zona epidermică a
botului prevăzut cu pori, care reprezintă deschiderea canalelor glandelor nazolabiale.
Nările au aspectul literei ”S”, mai puțin mobile.
.

8.

Porc. Vârful nasului se unește cu buza superioară formând râtul; are ca bază
anatomică osul râtului, cu rol în râmat și ca organ tactil. Nările sunt reduse, cu
comisurile șterse, au aspect aproape circular.
Câine. Vârful nasului depășește în sens rostral buza superioară. Prezintă o
zonă lipsită de păr și pigmentată diferit, numită planul nazal, fiind parcurs de
un filtru adânc și lung ce se continuă și pe buza superioară.

9.

Plafonul, peretele medial, peretele lateral, ext.aborală şi planșeul au la bază oasele
corespunzătoare.
Pe planșeu se găsesc două canale dispuse în formă de ”T”: canalul incisiv și organul
vomeronazal.
.

10.

Cavitatea nazală este formată din:
vestibulul nazal
cavitatea nazală propriu-zisă.
La limita dintre ele în apropierea comisurii ventrale a nării se deschide conductul
lacrimo-nazal, prin care se varsă lacrimele care vin de la glanda lacrimală.
Peretele lateral prezintă creste longitudinale - inserţia corneţilor nazali.
Corneții nazali împart cavitatea nazală în patru meaturi: dorsal, mijlociu, ventral și
comun.
Labirintul etmoidal ocupă porțiunea dorso-aborală a cavității nazale constituind
corneții etmoidali..

11.

Meaturile nazale
Cornetul dorsal
Dorsal
Labirintul etmoidal
Mijlociu
Ventral
Cornetul ventral
Coana

12.

Meaturile nazale
Dorsal
Mijlociu
Cornetul
dorsal
Septul
nasal
Comun
Ventral
Cornetul
ventral
Limba

13.

Sinusurile paranazale sunt spații intraosoase pneumatice, anexate cavităților nazale,
plasate în unele oase ale splanhnocraniului și neurocraniului.
Principalele sinusuri: frontal, maxilar, palatin, lacrimal și sfenoid. La acestea se adaugă
sinusurile corneților nazali.

14.

2. Laringele - conformație și structură
Laringele este un organ cavitar, cu pereţi musculo-cartilaginos, situat între
faringe și trahee, în partea posterioară a spațiului intermandibular, suspendat
la baza craniului de aparatul hioidian, într-o poziție oblică, reprezentând la
majoritatea mamiferelor principalul organ fonator.
Cavitatea laringiană prezintă o intrare, prin care comunică cu faringele şi o
ieşire prin care comunică cu traheea.

15.

Cartilajele laringelui
Aritenoidul
baza
Procesul corniculat
Cornul caudal
Cornul cranial
lama
epiglota
vârful
Arcul
baza
Tiroidul
lamă
Cricoid

16.

Articulațiile laringelui se clasifică în: intrinseci și extrinseci.

17.

Mușchii laringelui sunt striați (voluntari) și sistematizați în două grupe:
Mușchii extrinseci :
•mușchiul hiotiroidian
•mușchiul hioepiglotic
•mușchiul sternotiroidian
Mușchii intrinseci :
•mușchiul aritenoidian transvers
•mușchiul cricoaritenoidian dorsal
•mușchiul cricoaritenoidian lateral
•mușchiul cricotiroidian
•mușchiul tiroaritenoidian la cal şi câine prezintă două porţiuni:muşchiul ventricular şi
muşchiul vocal.
•Ligamentele, pliurile mucoasei şi muşchii vocali alcătuiesc corzile vocale.

18.

Muşchii laringelui (1)
Crico-tiroidian
Hioepiglotic
Hiotiroidian
Sternotiroidian
mm. dilatatori
m. lungi

19.

Muşchii laringelui (2)
Aritenoidian transvers
Ventriculul laringian
Vestibular
Muşchii constrictori
Vocal
Crico-aritenoidian
dorsal
Crico-aritenoidian
lateral

20.

Porțiunea mijlocie a cavității laringiene suferă o îngustare numită glota.
Glota este împărțită în două porțiuni: intermembranoasă sau vocală și intercartilaginoasă,
sau respiratorie.
Mucoasa laringelui căptușește cavitatea laringiană, formând în unele locuri pliuri și
înfundături ( hernii ):
•pliul ariteno-epiglotic, care împreună cu epiglota și cartilajele corniculate ale
aritenoidelor delimitează intrarea în cavitatea laringiană;
•recesul laringian median, prezent la cal și porc sub formă de mică înfundătură la baza
epiglotei;
•ventriculii laringieni laterali, prezenți la cal, câine și porc sub formă de înfundătură, în
pereții laterali ai laringelui, fiind delimitați cranial de pliul vestibular și caudal de pliul
vocal.
În corionul mucoasei se găsesc glande și ganglioni limfatici.

21.

Cavitatea laringiană
Ventricul median
Pliul vocal
Vestibul
Corzile vocale
Pliul vestibular
Ventriculul
lateral
Traheea
Cavitatea

22.

Structura laringelui
Lig. ventricular
Musculoasa
Pliul aritenoepiglotic
Adventicea
Scheletul
fibrocartilaginos
M. ventricular
Lig. vocal
Mucoasa
M. vocal

23.

Cavitatea laringiană la suine
Pliul vocal
Pliul vestibular
Traheea
Vestibul
Cavitatea
Ventricul

24.

3. Traheea - conformaţie, traiect şi structură.
Traheea este un conduct aerofor format din succesiunea unui număr variabil de inele
cartilaginoase incomplete la mamifere, unite între ele prin ligamente fibroelastice.
Traiectul traheei este împărțit în două porțiuni:
Porțiunea cervicală este menținută de fascia cervicală mijlocie.
Porțiunea toracică, cuprinsă între cele două foițe ale mediastinului precardiac, unde
deasupra atriului stâng se bifurcă continuându-se cu bronhiile principale.
Traheea cuprinde în structura ei un schelet cartilaginos, ligamente inelare, mușchiul
traheal, mucoasa, adventicea, vase și nervi.

25.

CIINE
OAIE
PORC
Peretele
membranos
T.mucoasă
M.traheal
Inel traheal
Adventicea
VACA
TRAHEEA LA MAMIFERELE DOMESTICE
CAL

26.

La cal traheea are lungimea de 70-80 cm, alcătuită din 48-60 inele traheale.
Extremitățile libere se suprapun.
La bovine traheea are o lungime de 60-65 cm, alcătuită din 48-60 inele. Extremitățile
libere sunt recurbate dorsal. Emite bronhia traheală ( accesorie ).
La porc traheea este scurtă de 25-30cm, alcătuită din 29-36 inele traheale.
Extremitățile libere ale inelelor sunt depărtate între ele și privesc față în față. Emite
bronhia accesorie.
La câine traheea este alcătuită din 42-46 inele cartilaginoase, capetele inelelor privesc
față în față, distanțate între ele.
Bronhiile, dreaptă și stângă, reprezintă căile respiratorii rezultate în urma bifurcării
terminale a traheei la nivelul bazei inimii.
De la originea lor și până la nivelul lobulilor pulmonari, bronhiile prezintă o
succesiune de ramificații cunoscute sub denumirea de ”arborele bronhic”.

27.

4. Pulmonii – conformaţie şi structură
Pulmonii, în număr de doi stâng și drept, constituie organele esențiale ale
aparatului respirator, la nivelul cărora are loc hematoza.
Pulmonii au consistenţă moale,elastică şi de culoare roz-roşiatică, la care se
descrie: o faţă costală, una mediastinală,o bază, un vârf, o margine dorsală şi o
margine ventrală prevăzută cu incizuri.
Pulmonul, datorită incizurilor, este împărțit în lobi:
•lobul apical (cranial)
•lobul cardiac (mediu)
•lobul diafragmatic (caudal)
Lobul diafragmatic al pulmonului drept este divizat de incizura venei cave caudale
în lobul diafragmatic și lobul accesoriu (azygos).

28.

Vârful
Baza
Marg.dorsală
L.cran.
p.cra.
L.caudal
L.mij.
p.caud.
L.caudal
L.mij.
Marg.ventrală
Aspect din dreapta
Aspect din stinga
Pulmonii la bovine

29.

Bronhia acces.
Porţ. cranială
P.caud.
L. apical
L. cardiac
L. diafrag.
Bronhiile princ.
L. azygos
Pulmonul la bovine

30.

L.cr.
L.mij.
L.caud.
L.caud.
Aspect din stânga
L.cr
Aspect din dreapta
Pulmonii la cal

31.

L.cran.
L.mij.
L.cad.
L.acc.
Pulmonii la suine

32.

L.cran.
L.mij.
L.acc
L.cad
Pulmonii la câine

33.

Parenchimul pulmonar este organizat în lobuli pulmonari.
În interiorul lobulului bronhiolele intralobulare (lobulare) se ramifică în bronhiole
respiratorii, care la rândul lor se continuă cu câte 1-9 canale alveolare în care se
deschid sacii alveolari.
Parenchimul tributar al unei bronhiole respiratorie constituie acinul pulmonar, care
reprezintă unitatea morfo-funcțională a pulmonului.
Stroma pulmonară este alcătuită din țesut conjunctiv, bogat în fibre elastice.
Vasele sanguine ale pulmonilor sunt de două categorii:
funcționale, reprezentate de arterele și venele pulmonare
nutritive, reprezentate de arterele și venele bronhice.
Arterele pulmonare, dreaptă și stângă provin din trunchiul pulmonar și transportă
sângele neoxigenat la pulmoni. Fiecare arteră se ramifică urmărind arborizația bronhică
până la nivelul acinului pulmonar, unde formează o rețea capilară perialveolară, aici are
loc hematoza.
Sistemul venos transportă sângele oxigenat de la pulmon la cord prin venele
pulmonare.
Arterele bronhice se desprind din aorta toracică și transportă sânge oxigenat, se
distribuie bronhiilor și stromei pulmonare, având rol nutritiv.
Venele sunt satelite arteriilor și se varsă în vena azygos.

34.

Arborele bronhic rezultă din ramificațiile bronhiilor principale în interiorul
pulmonului, cu rol în conducerea aerului până la nivelul parenchimului pulmonar.
Trahea
Bifurcaţia traheei
Bronhie principală
Bronhii lobare
Bronhii extralob.
Bronhie
intralobul.
Alveole
Lobul pulmonar
Canale alveolare
Bronhiole
respiratorii
Saci alveolari
Schema arborelui respirator la mamifere

35.

Acinul pulmonar
Bronhiola respiratorie
Bronhiola terminală
Canal alveonal
Alveola
Sacul
alveolar
Reteaua
capilară

36.

Schema structurii pulmonului