Tema 8

1. Managementul crizelor

Profesor:
Tatiana Tofan,
Doctor în științe economice,
Conferențiar universitar

2. Subiecte de discuții

Definirea
managementului
crizelor.
Scopul
managementului
crizelor.
Obiectivele
managementului
crizelor.
Componentele
managementului
crizei.

3. Definițiile Managementului crizei

Managementul crizelor reprezintă ansamblul
activităților și
strategiilor prin care o
organizație identifică,
previne, gestionează și
depășește situațiile
critice care pot afecta
grav funcționarea sa,
imaginea publică sau
supraviețuirea.
Managementul crizelor este procesul de
pregătire și acțiune al
unei întreprinderi pentru
a răspunde rapid și
eficient la evenimente
neașteptate și
periculoase.

4. Scopul managementului crizei

Să ajute la
menținerea pieței,
să reducă riscurile
din activitatea
companiei, să
creeze șanse și să
păstreze o
reputație de succes
a companiei.
Trebuie să estimeze
și să analizeze
tipurile de crize
care pot fi un mare
pericol pentru
funcționarea
normală a
organizației.

5. Obiectivele managementului crizelor

Protejarea
angajaților și
a patrimoniului
firmei
Menținerea
continuității
activității
Limitarea
pierderilor
economice și de
imagine
Consolidarea
rezilienței pe
termen lung
Restabilirea
rapidă a
încrederii
clienților și
partenerilor

6. Categorii de management al crizelor

Categorii
de
managemen
t al
crizelor
Managementul crizei se poate
împărți în activ și reactiv.
Managementul activ al crizei
presupune activitățile
efectuate pentru evitarea
situației de criză și
împiedicarea crizei.
Managementul reactiv al
crizei este orientat pe
crizele deja apărute în
cadrul companiei.

7. Elementele unei strategii

Elemente
le unei
strategi
i
• Elementele unei
strategii de
managementul crizei pot
fi rezumate prin
următorii șase paşi (
specialistă în acest
domeniu, Kathleen
Fearn-Banks):

8. Ce include managementul crizelor?

Prevenirea crizelor (anticiparea
riscurilor)
Planificarea unor măsuri de urgență
Ce include
managementul
crizelor?
Comunicarea internă și externă în
perioade de criză
Intervenția promptă pentru
limitarea daunelor
Recuperarea și reluarea
activităților normale
Învățarea din experiența crizei
pentru viitor

9. Etapele managementului crizelor

1 ⃣ Identificarea și prevenirea
crizelor.
Analiza riscurilor potențiale
Etapele
managementul
ui crizelor
Monitorizarea mediului intern
și extern
Elaborarea unor planuri de
prevenție
Instruirea personalului pentru
reacții rapide
Scop: evitarea apariției
crizelor sau reducerea
impactului acestora.

10. 2️⃣ Pregătirea pentru situații de criză

Crearea unui plan de
management al crizelor.
2 ⃣
Pregătirea
pentru
situații de
criză
Formarea unei echipe de
criză.
Stabilirea unor canale de
comunicare.
Simulări și exerciții
periodice.
Firmele bine pregătite
reacționează mai eficient
în situații critice.

11. Crearea unui plan de management al crizelor

• Registrul riscurilor.
• Exemple http://www.infocom.md/pagina/documente/strategi
a_riscuri_2022.pdf
• https://anta.gov.md/sites/default/files/documen
t/attachments/Registru%20riscuri%202024%20ANTA%
20%281%29.pdf

12. Exemple

• https://app.gov.md/decizie-importanta-dupa-12ani-de-insolventa-sa-aroma-iese-oficial-dinprocedura-de-restructurare/
• Legea nr. 149/2012 Insolvabilităţii(HСС8 din
24.06.25, MO366-368/11.07.25 art.84; în vigoare
24.06.25)
Capitolul VI. Procedura de restructurare.
Secţiunea a 2-a
Planul procedurii de restructurare.

13. 3️⃣ Intervenția în criză

Reacție rapidă și
coordonată.
3 ⃣
Intervenți
a în criză
Comunicare transparentă
cu angajați, clienți,
mass-media.
Limitarea efectelor
negative.
Luarea deciziilor
critice sub presiune.
Aceasta este faza în
care se gestionează
criza propriu-zisă.

14. Luarea deciziilor critice sub presiune

• Luarea deciziilor critice sub presiune nu este
doar o abilitate cognitivă — este o competență
complexă formată din:
control emoțional + experiență + prioritizare
rapidă + proceduri clare + comunicare eficientă

15. Luarea deciziilor critice sub presiune

1. Limitarea resurselor cognitive.
Sub presiune (timp, risc, oboseală), creierul
reduce procesarea informațiilor și se bazează
mai mult pe:
euristici (reguli mentale rapide)
automatisme formate anterior
șabloane decizionale deja învățate
Avantaj: viteză
Dezavantaj: creșterea riscului de eroare

16. Luarea deciziilor critice sub presiune

2. Un nivel ridicat de risc și consecințe
majore.
Deciziile critice implică adesea:
siguranță personală sau a altor persoane
pierderi financiare semnificative
impact organizațional sau social puternic.
Acest lucru intensifică presiunea psihologică.

17. Luarea deciziilor critice sub presiune

3. Activarea intensă a emoțiilor.
Presiunea crește simptomele de stres:
ritm cardiac accelerat
scăderea controlului emoțional
risc mai mare de reacții impulsive
Persoanele instruite special gestionează stresul
prin tehnici de reglare emoțională.

18. Luarea deciziilor critice sub presiune

4. Necesitatea filtrării rapide a informațiilor.
Situațiile critice includ informații incomplete
sau contradictorii. Decidentul trebuie să:
prioritizeze datele vitale
renunțe la detalii irelevante
accepte incertitudinea
„Suficient de bine și suficient de repede” ≈ mai
valoros decât „perfect și prea târziu”.

19. Luarea deciziilor critice sub presiune

5. Dependența de experiență și antrenament.
Profesioniștii din domenii critice (medici,
piloți, militari) se bazează pe:
simulări repetate
proceduri clare
disciplină decizională
lucru în echipă.
Experiența reduce timpul de gândire și crește
acuratețea.

20. Luarea deciziilor critice sub presiune

6. Comunicare și coordonare.
În echipe, luarea deciziilor sub presiune cere:
distribuirea clară a rolurilor
transmiterea rapidă și precisă a informațiilor
încredere reciprocă
O comunicare deficitară = decizii greșite.

21. Luarea deciziilor critice sub presiune

7. Leadership adaptiv.
Conducerea în situații critice înseamnă:
asumarea rapidă a responsabilității
menținerea calmului vizibil
evaluarea continuă a situației
capacitatea de a schimba strategia de
intervenție la nevoie.

22. 4️⃣ Recuperarea și învățarea post-criză

Reluarea activității
normale.
4 ⃣
Recuperarea
și
învățarea
post-criză
Evaluarea modului de
gestionare.
Actualizarea planurilor
pentru situații de criză.
Refacerea imaginii
publice.
Criza devine o lecție
pentru consolidarea
rezilienței organizației.

23. Exemple de tipuri de crize și soluții posibile

Tip de criză
Exemplu concret
Soluții și acțiuni
Financiară
Falimentul unui client
important
Reducerea costurilor,
diversificarea
portofoliului
Tehnologică
Atac cibernetic
Sisteme de securitate
IT, back-up, echipă IT
specializată
De imagine
Scandal privind
calitatea produselor
Comunicare transparentă,
retragerea produselor,
campanii de rebranding
Operațională
Defecțiune majoră a
echipamentelor
Mentenanță preventivă,
plan de continuitate a
activității
Cutremur, inundație
Polițe de asigurare,
plan de evacuare și
relocare temporară
Naturală

24. Simptomele apariției crizei

• Simptomele crizei sunt
semnele pe baza cărora se
poate identifica criza în
cadrul unei companii.
Simptomele
apariției
crizei
• Primul semn al unei crize
este scăderea cotei de
piață a companiei și
reducerea numărului de
comenzi din partea
cumpărătorilor. De aici
rezultă scăderea
vânzărilor și un câștig
mai mic obținut de către
companie, precum și
scăderea nivelului de
lichiditate.

25. Cauzele apariției crizei

Cauzele apariției unei crize pot fi
definite ca factorii care creează o
situație de criză. Dacă analizăm originea
schimbării, cauzele crizei pot fi
împărțite în interne și externe.
Cauzele
apariției
crizei
Cele interne includ locația organizației,
lipsa de moralitate a conducerii, programe
de producție prea largi sau prea înguste,
obiective nerealiste, greșeli ale
managementului companiei, organizarea
slabă a activităților, comunicarea
ineficientă, avansarea personalului
insuficient de calificat, aprovizionare
insuficientă cu capital propriu și
personal motivat insuficient.
Cauzele externe ale crizei sunt războaie,
greve, sărăcia, concurența, politica de
impozitare, catastrofele naturale, măsuri
privind protecția mediului, schimbările
cursului valutar, prețuri mari pe piața de
aprovizionare și măsuri în domeniul
politicii sociale.

26. Cu ce riscuri se poate confrunta o companie în domeniul ei de activitate?

Riscul lichidității reprezintă
probabilitatea ca o companie să nu
aibă suficiente mijloace pentru a-și
asigura funcționarea continuă. Acesta
apare ca o consecință a întârzierii în
colectarea creanțelor comerciale,
creșterea costurilor de exploatare și
altele.
Riscul financiar este influențat de
structura surselor de finanțare a
investițiilor și de tipul de rată a
dobânzii convenite.
Riscul valutar apare atunci când toate
intrările sunt legate de o valută, iar
ieșirile de alta.

27. Cu ce riscuri se poate confrunta o companie în domeniul ei de activitate?

Riscul economic apare după încetare sfârșitul
investiției, când activitatea organizației începe
să se desfășoare cu un în bugetul planificat, însă
atunci apare pericolul ca cererea de
marfuri/bunuri și de servicii să nu asigura
fluxul financiar corespunzător în perioada
următoare.
Riscul politic apare ca o consecință a schimbării
deciziilor și a activității autorităților locale
și regionale.
Riscul ecologic apare dacă afacerea companiei
dăunează mediului. Adesea, schimbarea anumitor
reglementări ecologice poate să influențeze
creșterea costurilor pentru protejarea mediului.
Riscul operațional apare din cauza procedurilor
neadecvate și acest tip de risc se referă la
riscul implicit gestionării unui sistem de
afaceri.

28. Exemplu - “TechGuard SRL”

Situație: Atac cibernetic ce paralizează
sistemele interne și pagina web.
• Acțiuni de management al crizei:
• Echipa de criză izolează serverele afectate.
• Se comunică transparent cu clienții despre
situație.
• Se activează copii de siguranță pentru
recuperarea datelor.
• Se cooperează cu experți externi în securitate
cibernetică.
• Se implementează un sistem mai avansat de
protecție IT.
• Se derulează o campanie de recâștigare a
încrederii clienților.

29. Registrul Riscurilor – Exemplu (EcoFresh SRL)

Nr.
crt.
Descrierea
riscului
Tipul
riscului
1
Lipsa materiilor
prime din cauza
sezonalității
fructelor
Operațion
al
2
Creșterea
prețurilor la
fructe
Economic
Probabili
Impact
tate
Medie
Mare
Nivel risc (P
× I)
Măsuri
preventive
Mare
3 × 4 = 12
(ridicat)
Încheierea
contractelor cu
mai mulți
furnizori
Mediu
4 × 3 = 12
(ridicat)
Negocierea pe
termen lung a
prețurilor
Măsuri de
răspuns în caz
de producere
Aprovizionare
din import;
prioritizarea
produselor cu
stoc disponibil
Ajustarea
prețurilor
produselor;
optimizarea
costurilor
Reduceri
temporare,
rebranding sau
lansare de
produse noi
Responsabil
Director
achiziții
Director
financiar
3
Concurența
agresivă pe piață
Comercial
Mare
Mare
4 × 4 = 16
(critic)
Campanii
constante de
marketing,
fidelizare
clienți
4
Atac cibernetic
asupra rețelei
interne
Tehnologi
c
Medie
Mare
3 × 4 = 12
(ridicat)
Implementarea de Cooperare cu
Administrato
protecții IT,
experți IT,
r IT
backup periodic restaurare date
5
Defecțiuni la
utilaje de
producție
Mediu
3 × 3 = 9
(moderat)
Mentenanță
Relocarea
periodică, piese producției,
de schimb
reparare
disponibile
urgentă
6
Impact negativ
asupra imaginii
brandului (ex.:
reclamație
publică)
Tehnic
Reputațio
nal
Medie
Scăzută
Mare
2 × 4 = 8
(moderat)
Control strict
al calității
Comunicare
transparentă,
retragere
produs afectat
Management
marketing
Șef
producție
PR &
Comunicare

30. Concluzii

Managementul crizelor nu
înseamnă doar reacție, ci și
anticipare, pregătire și
învățare continuă.
Concluz
ii
Organizațiile care își
dezvoltă un sistem eficient de
management al crizelor sunt
mai rezistente la riscuri și
pot transforma situațiile
dificile în oportunități de
evoluție.

31. Greşeli în gestionarea crizelor.

Acestea în viziunea
lui James E.
Lukaszewski sunt:
4. Distorsiunea sau
echivocul – care
creează cea mai
mare problemă,
pentru că nimic nu
poate
1 . „Ezitarea – care
conduce la o
percepţie publică
de confuzie,
insesibilitate,
incompetenţă, sau
lipsă de pregătire.
substitui adevărul.
unei platforme şi a
unor noi motive la
care partea opusă
să răspundă.
2. Confuzia – care
conduce la
percepţia de
neonestitate şi
insensibilitate.
5. Dogmatizarea –
care creează
vulnerabilitate
prin faptul că se
apelează la o
abordare
autocratică fără a
gestiona în
realitate problema
curentă.
7. Litigiul – care
garantează o şi mai
mare vizibilitate
şi poate elimina
soluţiile mai
rezonabile.”
3 . Răzbunarea –
care creşte
tensiunea şi
intensifică
emoţiile în loc să
le reducă.
6. Confruntarea –
care suplimentează
gradul de
vizibilitate prin
întreţinerea
problemei, oferirea

32. Bibliografie

• Popescu, C. (2 01 6). Managementul crizelor în
organizații. Iași: Editura Polirom.
• Petrescu, I. (2 02 0). Economia întreprinderii.
București: Editura ASE.
• Roman, T. (2 02 1 ). Mediul de afaceri și
competitivitatea firmelor. Cluj-Napoca: Editura
Risoprint.