Staphylococcus (3)

1. Familia Staphylococcaceae

Gen Staphylococcus
Cuprinde 27 specii, dintre cele mai asociate cu infecții umane
în ordinea frecvenței sunt:
Staphylococcus aureus
• Staphylococcus lugdunensis
• Staphylococcus saprophyticus
• Staphylococcus schleiferi

2.

Regn
Încrengătură
Bacteria
Firmicutes
Clasă
Bacilli
Ordin
Bacillales
Familie
Staphylococcaceae
Gen
Staphylococcus
Specii (41 la arlettae, aureus, auricularis,
animale și om capitis, caprae, carnosus,
(27)
caseolyticus, chromogenes,
cohnii, condimenti, delphini,
epidermidis, equorum, felis,
fleurettii, gallinarum,
haemolyticus, hominis, hyicus,
intermedius, kloosii,
lugdunensis, lentus, lutrae,
muscae, nepalensis, pasteuri,
pettenkoferi, piscifermentans,
pseudintermedius, pulvereri,
saccharolyticus, saprophyticus,
schleiferi, sciuri, simiae,
simulans, succinus, vitulinus,
warneri, xylosus

3. În funcție de capacitatea de a secreta o enzimă coagulaza stafilococii se subîmpart în:

4. MORFOLOGIE Staphylococcus aureus

• Formă rotund
ovalară
Aglomerări în
formă de
ciorchine
Diametru 0,5 –
1,5 µm
Prezența
capsulei,
pililor;
Asporulați
Imobili

5. Staphylococcus aureus

În perete celular sunt
prezenți acizi teicoici
Colorația Gram pozitivi

6. Stapylococcus aureus

Pot produce o gamă largă de
infecții.
Este prezent pe mucoasa
nazală la 30 % dintre
persoanele sănătoase.
La personalul medical,
pacienți dializați, diabetici,
persoane drogate % crește.
Colonizarea nou născutului
are loc la nivelul bontului
ombilical.

7. CARACTERE DE CULTURĂ

Se dezvoltă bine pe medii
nutritive obişnuite pH
7,2 – 7,4; la t 37* (10 –
40);
Sunt facultativ anaerobe,
aerobe.
Cresc pe medii simple şi
în special pe mediile
hiperclorurate (10-15%
NaCI).
Pe mediile solide
formează colonii de tip
"S" (smooth = neted).

8. CARACTERE DE CULTURĂ

Stafilococii
coagulazo negativi
elaborează pigmenţi
endogeni:
•Staphylococcus
epidermidis pigment alb
•Staphylococcus
1
saprophyticus
pigment galben.
2

9.

10. STAPHYLOCOCCUS AUREUS

Cultură pură, geloză sânge, se
evidenţiază hemoliza ß
Elaborează pigment auriu
Cultură pură, geloză simplă

11. REZISTENȚA

Suportă bine uscarea.
Nu mor în decurs de
În stare desecată se
păstrează peste 6 luni,
în praf 50 – 100 de zile,
ușor suportă
temperaturi joase.
La înghețare păstrează
activitatea vitală în
decurs de câţiva ani ,
însă congelarea şi
decongelarea repetată
nu omoară stafilococii.
câteva ore la acțiunea
razelor directe (solare), t
de 70*- mai mult de o
oră, t 80* - 10 – 60 min,
100* momentan,
sol. Fenol 5% - 15 30
min.
Sensibili la coloranții
amielinici ( verde de
briliant).
Antibiotico rezistenți

12. SURSELE DE INFECŢIE : omul bolnav, purtătorii de bacterii

CĂILE DE
TRANSMITERE:
menajeră de
contact, aeriană,
alimentară.

13. PATOGENITATE

COMPONENTE STRUCTURALE
TOXINE
Capsula, protejează bacteria
Hemolizine α, β, γ – distrug
(fagocitoză, macrofage,
leucocite) și favorizează
aderența de catetere și alte
materiale sintetice.
Perete celular declanșează
reacții inflamatorii,
stimulează sinteza de
pirogeni endogeni (febra).
Perete celular posedă acizi
teicoici – atașează de
suprafețele mucoaselor
eritrocitele.
Leucedina – distruge
leucitele.
Toxina – 1 a șocului toxic,
erupție urmată de
descuamare, afectează și
organe interne.
Enterotoxine (sunt 5 A –E)
responsabile de toxicoinfecții
alimentare, afectează SNC
(vărsături severe).

14.

Toxina exfoliatina – sindromul stafilococic a pielii opărite,
SST (sindromul Luiel)

15.

ENZIME DE PATOGENITATE
Coagulaza, poate converti
fibrinogenul în fibrină;
Catalaza, protejează
bacteria de apă oxigenată;
Hialuronidaza,
hidrolezează acid hialuronic
din țesut conjunctiv,
diseminănd infecția;
Fibrinolizina, dizolvă
cheagul din infecție, difuzia
infecției.
Penicilazele sau beta
lactamaze.
Lipazele, hidrolizează lipidele,
favorizează invadarea pielii,
țesut subcutanat, ariile sebacee.

16. Infecții ale pielii și țesuturilor moi Prelevate - puroi

Foliculita
(rădăcina firului de păr)
Furuncul
(zona profundă unui
folicul pilos)

17.

Amigdalită acută
Oftalmie

18.

Stomatită
Pararitiul
(pliuri laterale ale unghiei)

19. Toxiinfecția alimentară stafilococică

Principalele alimente
care pot contamina sunt
bucate din carne,
prăjituri cu cremă,
deoarece prepararea
slab termică nu distruge
toxinele (30 minute 100º).
Prelevate – mase fecale,
mase vomitate, produse
alimentare

20. Prelevate – în funcție de tipul infecției.

Puroi ( furuncule,
carbuncul, abcese)
Spută (pneumonie)
Mucus ( angină)
Urină (pielite, cistite)
Conținut duodenal
(colecistită)
Sânge ( presupuneri de
sepsis)
Vărsătură, apa de spălare
a stomacului, produse
alimentare ( intoxicații
alimentare)
METODE DE DIAGNOSTIC
Metoda microscopică
Metoda bacteriologică,
antibiograma
Metoda serologică

21. TRATAMENT

• Antibiotice
sensibile conform
antibioticogramei;
Sulfamide,
Glucoză,
Plasmă,
hemotransfuzie,
cardioprepate.
Din antibiotice –
penicilina G

22. TRATAMENT

În procesele stafilococice
supurative cronice este
indicată terapia specifică:
vaccin stafilococic
polivalent, autovaccinuri,
anatoxină stafilococică, ser
antitoxic, plasmă
antistafilococică,
imunoglobulina
stafilococică,
seruri antientertoxine
( A,B,C,D,E,F ),
bacteriofagi stafilococici.

23. PROFILAXIE

Dezinfecția sistematică;
Asanarea condițiilor de
muncă şi de trai;
Examenul bacteriologic
al personalului medical
pentru determinarea
stării de purtător.
Imunizarea cu anatoxina
stafilococică sau preparat
asociat (anatoxină+
antigen bacterian).

24.

Combaterea carenței
histaminice,
Prevenirea
traumatismului,
hiperhidrozei,
Respectarea strictă a
regulilor sanitare –
igienice în maternități,
secții chirurgicale, in
instituții infantile,
Respectarea igienei
personale.

25.

Motto: "Actul medical nu este altceva decât o
întâlnire dintre o încredere si o conștiință„
(Gh. Scripcaru)

26. Familia Streptococcaceae

Genul Streptococcus
Cele mai importante specii pentru patologia
umană sunt:
- Streptococcus pyogenes,
- Streptacoccus agalactiae,
- Enterococcus,
- Streptococii viridans,
- Streptococcus pneumoniae

27. În activitatea curentă se impune utilizarea a 2 criterii de clasificare:

Aspectul
hemolizei pe
agar-sânge
▪ Clasificarea
antigenică
Lancefield
serovariante
▪

28. După aspectul hemolizei pe agar-sânge

α - zonă de
hemoliză verzuie
incompletă
β - zonă clară de
hemoliză
γ – nehimolitici

29. MORFOLOGIE

Sunt coci dispuşi în
lanţuri, Gram
pozitivi, sunt
saprofiţi, patogeni
sau condiţionat
patogeni.
Au dimensiuni de
0,5-1 µm, au în
peretele bacterian o
concentratie de
mureină mare
(80%), sunt imobili,
nesporulaţi, uneori
pot prezenta capsulă,
ce le conferă o mare
virulenţă

30. Streptococcus pneumoniae

Sunt coci lanceolati
dispuşi în diplo
Dimensiuni de
1/1,5µm,
Pneumococii
virulenti au capsulă
care înconjură ambele
celule, dispuşi cu
capetele rotunjite fată
în fată.
Sunt imobili,
nesporulaţi,
Gram pozitivi,
majoritatea sunt
saprofiti, dar sunt şi
tulpini patogene
nu se găsesc în natură

31.

32. STREPTOCOCCUS PYOGENES

Pentru identificare se
aplică 3 criterii de
clasificare:
• aspectul hemolizei
(zona de hemoliză pe
mediu)
• structura antigenică
( 19 grupe: A – H şi K- V)
• habitatul (piogeni –
supurative; orali – flora
cav. bucale; condiţionat
patogene – intestinul ;
lactici – flora laptelui)

33. CARACTERE DE CULTURĂ

Aerobi, facultativ
anaerobi, pretențioși fată
de mediile de cultură.
Cresc pe geloză-sânge,
sânge de berbec, sânge de
cal.
Temperatura optimală
37◦C, pH 7,6 – 7,8
Pe mediile compacte colonii mărunte, plate,
opace, de culoare
cenușie.

34. CARACTERE DE CULTURĂ

Pe geloza cu sânge - zone
hemolitice.
Streptococii (b-hemolitici
formează zona clară de
hemoliză, iar streptococii
a-hemolitici generează o
zonă mică de nuanță
verzuie (este rezultatul
trecerii hemoglobinei în
methemoglobină).
Pe bulionul zaharat sediment dispus pe pereţii
sau fundul vasului,
bulionul limpede.

35. Rezistența la factorii mediului înconjurător

Relativ rezistenți în
mediul înconjurător.
La temperatura de 60°C,
ei pier peste 30 de min.
În puroiul uscat şi în
spută ei se păstrează în
decurs de câteva luni.
Concentrațiile obișnuite
de substanțe
dezinfectante omoară
streptococii peste 15—20
de min.
Enterococii sânt mult mai
rezistenţi, soluţiile de
dezinfectant! duc la pieirea
lor doar peste 50—60 de
min.

36. FACTORI DE PATOGENITATE

FERMENŢI DE PATOGENEZA
hialuronidaza,
fibrinolizina
(streptochinaza),
Dezoxiribonucleaza
Virulenţa streptococilor
piogeni este dată în special de
proprietatea antifagocitară,
care depinde de prezenţa
componentelor celulare de
suprafaţa: acidul hialuronic
capsular şi proteina M.

37. SURSELE DE INFECŢIE : omul bolnav, purtătorii de bacterii

CĂILE DE
TRANSMITERE:
menajeră de
contact, aeriană, în
travaliu 10 si 30%
dintre mame sunt
purtatoare de
Streptococi de grup
B

38.

FARINGITĂ
STREPTOCOCICĂ
Prelevat: mucus din
vestibulul faringian, puroi,
exsudat nazofaringian.

39. ERIZEPEL

40.

SCARLATINĂ RACH

41.

IMPETIGO

42.

Glomerulonefrita acută
poststreptococică (GNA)
• Cu poartă de intrare genitală:
infecție uterină post – partum
- puroi, exsudat, hemoculturi.
• Prelevat(GNA): urina

43.

BOALA REUMATISMALĂ
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (FEBRA
REUMATISMALĂ)

44. METODE DE DIAGNOSTIC

Metoda
microscopică
Metoda
bacteriologică
Examen serologic
test ASLO cu
determinarea
antistreptolizinei O;
Antibioticograma .

45.

Profilaxia este
nespecifică,
implică
depistarea
sursei,
tratamentul
potențialelor
surse. Profilaxie
specifică
lipsește.

46. PNEUMOCOCUL

5-10 % din populația sănătoasă
este purtătoare de pneumococ
(fiind condiționat patogen) la
nivelul rinofaringelui;

47. CARACTERELE DE CULTURĂ

Sunt germeni aerob-
anaerobi facultativi,
microaerofili (se
dezvolta mai bine în
prezența unei
cantități minime de
CO2 5%)
Pretențioși față de
mediile de cultură.

48. CARACTERELE DE CULTURĂ

Pe medii solide dezvolta
colonii rotunde, cu contur
regulat, turtite,
transparente, cu aspect
mucoid (datorita prezentei
capsulei);
Pe mediile cu sange (geloza
sange si geloza sangechocolat) dezvolta α
hemoliza, datorita
eliberarii unei hemolizine.

49. FACTORI DE PATOGENITATE

In vivo elibereaza o
enzima responsabila
de caracterul de
invazivitate al
tulpinii
(hialuronidaza).
Formează
endotoxina,
hemolizina,
leucidina.
Ag polisaharidic
comun.

50. Bolile provocate la om

Pneumonia crupoasă
Ulcerul serpinginos
corneean

51.

Otita

52. Metode de diagnostic

Latex aglutinare
Procedura de interpretare

53. PREVENȚIE

Implică depistarea
sursei.
Tratamentul
potențialelor surse.
Vaccinul calendaristic
PC.