Colegiul de Medicină Ungheni Studiu individual la igiena generală
Poluarea
Sursele de poluare a aerului atmosferic
Zona de influenţă a întreprinderilor din municipiul Chişinău.
Impactul poluării aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător
PRECIPITAŢIILE ACIDE
SMOG
Eruptiile vulcanice
Impactul poluanţilor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător
Concluzia
Mulțumesc sau mulțumim pentru atenție
35.43M
Категория: МедицинаМедицина

Colegiul de Medicină Ungheni Studiu individual la igiena generală

1. Colegiul de Medicină Ungheni Studiu individual la igiena generală

Poluarea aerului atmosferic, sursele de poluare.
Impactul poluării asupra sănătății
A realizat: Dumbrava Luminița
Grupa AM-14
Coordonat:Bruma Natalia

2. Poluarea

• Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează
cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele
vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este
un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele
categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea
chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă
sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice
putrescibile etc.).

3.

4.

• Poluarea constă în contaminarea mediului cu materiale care pot influența negativ funcția
naturală a ecosistemelor și care sunt dăunătoare sănătății. Deși poluarea mediului
înconjurător poate fi rezultatul unor cauze naturale, în ultimele decenii, activitățile umane
au generat cele mai mari cantități de substanțe poluante. Întrucât acestea afectează atât
calitatea aerului, cât și a apelor și a solului, efectele asupra sănătății populației au crescut
considerabil, ducând la ridicarea ratei deceselor premature. De multe ori însă, afecțiunile
cauzate de substanțele toxice nu sunt conștientizate suficient, iar măsurile de combatere
sunt tratate superficial.

5.

• Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a
scăzut considerabil în special în zonele urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației
Mondiale a Sănătății, peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării
atmosferice. Organizația a atras atenția că o problemă reală pentru sănătate o
constituie și poluarea aerului din locuințe.
• Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului organism, pornind de
la tulburări ale somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase. Potrivit
specialiștilor din domeniu, particulele care contaminează aerul și temperaturile
ridicate afectează inima, sistemul nervos central și funcția respiratorie, efect care
mărește riscul apariției unor boli vasculare și atacului cerebral. Aerul poluat poate
cauza și diverse alergii, care pot degenera în astm bronșic. Expunerea la diverse tipuri
de poluanți, inclusiv parfumuri și solvenți, poate genera sensibilitatea chimică
multiplă, cunoscută și ca boala de mediu, care se manifestă asemănător reacțiilor
alergice.

6. Sursele de poluare a aerului atmosferic

• În orașele mari, principalele surse de poluare a aerului atmosferic sunt întreprinderile
industriale, cazangerii, gaze de eșapament, transportul public.
• La sate drept sursă de poluare reprezintă crescătoriile de animale și arderea liberă a
diferitor materiale.

7. Zona de influenţă a întreprinderilor din municipiul Chişinău.

Nr. d/o
Întreprinderea
Zona de influenţă, m
1.
SA „Carmez”
1290
2.
SA „Zorile”
1405
3.
SA „Beton şi mortar”
1670
4.
SA „Edilitate”
2156
5.
SA „Tutun”
2788
6.
SA „Fabrica de sticlă”
7020
7.
SA „Bucuria”
7247
8.
SA „CET-1”
30024
9.
SA „CET-2”
33022

8. Impactul poluării aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător

• În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să
depăşească după amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global.
Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie,
afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de asemenea, sunt potenţiali
de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe
ecologice şi climatice nefaste. Ca rezultat al impactului asupra mediului cu
efect negativ sunt precipitaţiile acide, cît şi smogul, care acţionează intens nu
numai asupra organismului uman şi a biosferei, dar şi asupra hidrosferei,
stratului vegetativ, mediului geologic, clădirilor şi alte obiecte tehnogene.

9.

Surse de poluare a aerului
• Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:
• arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și
gospodării;
procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
agricultură;
tratarea deşeurilor;
erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici
volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.

10. PRECIPITAŢIILE ACIDE

• Precipitaţiile acide – precipitaţii (mai des ploi) care au o aciditate sporită. Ele
sunt determinate de prezenţa în atmosferă a oxizilor de sulf şi azot (S02 si
N02), care în prezenţa vaporilor de apă se transformă în acizi foarte toxici
(acidul sulfuric şi acidul azotic). Aciditatea relativă a soluţiilor se determină cu
ajutorul indicelui reacţiei active a ionilor de hidrogen (pH). Apa de ploaie este
uşor acidă din cauza acidului carbonic (rezultat din combinarea CO2)
dizolvat în ea. pH-ul normal al apei de ploaie "necontaminată" este
considerat 5,6. Precipitaţiile acide sunt considerate cele în care apa are un pH
sub 5,6.

11.

12.

13.

• Orice tip de precipitaţii conţin particule minuscule de praf, metale grele şi
alte substanţe poluante, care afectează sănătatea umană. Prin urmare nu se
recomandă plimbările în ploaie. Nu trebuie se ieşi în ploaie fără umbrelă şi
impermeabil. După aflarea în ploaie trebuie neapărat de făcut un duş cu orice
tip de produs de curăţire a pielii. Odată cu precipitaţiile, în bazinele de apă
nimeresc cantităţi de mercur, plumb şi cadmiu. Oamenii care beau apă cu un
conţinut înalt de plumb sau care întrebuinţează în alimentaţie peşte cu un
conţinut înalt de mercur, se pot îmbolnăvi de unele boli grave

14. SMOG

• Smogul (cuvînt format in limba engleza din smok –fum şi fog–ceaţa) este un tip de poluare a
aerului atmosferic a oraşelor mari. Există trei tipuri de smog: smogul umed (Londra) –
combinarea ceţei cu fumul cît şi cu emisiile de producţie; smogul de gheaţă (Alaska) –
amestec de poluanţi gazoşi, particulele de praf şi cristale de gheaţă, acestea din urmă, fiind
ca rezultat a congelării picăturilor de ceaţă şi vaporilor sistemelor de încălzire; smogul
fotochimic (Los Angeles) – se formează în timpul prezenţei radiaţiei solare intense, valorilor
temperaturilor foarte înalte şi inversiunilor termice, ca rezultat al reacţiilor fotochimice dintre
substanţele chimice în aer, şi consistă dintr-un amestec de mai multe gaze şi particule de
aerosoli de origine primară şi secundară. Componenţa smogului este alcătuită din ozon, oxizi
de azot şi sulf, diverşi compuşi organici de natură peroxidă, numiţi în totalitate fotooxidanţi.
Smogul acţionează şi din punct de vedere fiziologic asupra organismului uman – cele mai
sensibile sunt sistemul respirator şi cardio-vascular.

15.

16.

• În cazul apariţiei smogului, populaţiei se recomandă reducerea duratei aflării la aer
liber. Persoanelor cu vîrstă înaintată şi celor cu maladii ale sistemului cardio-vascular
şi ale tractului respirator li se solicită reducerea sarcinilor fizice. Agenţii economici
sunt obligaţi să reducă emisiile conform planurilor elaborate, iar în condiţii deosibit
de periculoase este necesară sistarea completă a activităţii lor economice. Poliţia
rutieră v-a contribui la direcţionarea optimă a traficului rutier, neadmiterea formării
ambuteiajelor şi interzicerea tranzitului camioanelor de mare tonaj.

17. Eruptiile vulcanice

• Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu
numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative
si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful
vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi,
care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in
atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza
ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea
vulcanica - o importanta sursa de poluare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si
influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate
de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de
"efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera.

18.

19. Impactul poluanţilor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător

• Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cît şi de durata
acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Specialiştii
în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi
creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli.
Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de
azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică,
fenolii, pulberile în suspensie (PM10 şi 2,5 mkm).

20. Concluzia

• În concluzie, pot afirma că noi trebuie să nu poluăm aerul atmosferic, și
fiecare, în casa lui sau la locul de muncă, pe stradă sau oriunde ar fi, poate
contribui cu câte puțin la cresterea calității aerului pe care cu toții îl respirăm
– adunate însă, toate aceste mici eforturi, pot genera modificări majore în
ceea ce privește prevenirea poluării acestuia.

21. Mulțumesc sau mulțumim pentru atenție

English     Русский Правила