Infecţiile respiratorii virale acute (adenovirozele,paragripa şi infecţia cu virusul respirator sinciţial) la copil

1.

Infecţiile respiratorii virale acute
(adenovirozele,paragripa şi infecţia cu
virusul respirator sinciţial) la copil
Elaborat de Navroțchi Tatiana M1929

2.

Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60% din bolile copilului de vârstă fragedă şi 30 40%
din maladiile preşcolarului şi şcolarului. Frecvenţa acestor maladii este de 6-7 îmbolnaviri pe an la copii
din mediul urban cu suprapopulare şi 2-3 pe an la adulţi.
Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii latente manifeste, sau inaparente şi persoanele
purtătoare de virusuri.
Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în paragripă- 7-10 zile şi în IVRS- 10-14 zile.
Calea de transmitere este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene şi indirectă prin
mîini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (veselă, batiste, apa din bazinele de înot). În
IAV transmiterea are loc şi pe cale fecal – orală.
Receptivitatea este generală şi variază în funcţie de vîrstă. Sunt mai receptivi copiii în vîrstă
după 3 luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vîrstă pînă la 3 luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie –
IVRS).
Contagiozitatea în IVRS şi IAV este mare, în special în colectivităţi şi staţionare - viroza poate
cuprinde 90% din copiii mici, sugari.
Sezonalitate: sezon rece - toamnă, iarnă, primăvară. Vara pot fi cazuri sporadice.
Imunitatea postinfecţioasă obţinută este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau varianta antigenică
de virus

3.

Clasificarea IRVA
Clasificarea IRVA în funcţie de etiologie:
· Infecţia adenovirală.
· Infecţia paragripală.
· Infecţia cu virusul respirator sinciţial.
· Infecţia rinovirală.
· Infecţia reovirală.
· Infecţia cu Coronavirus.
Criteriile de severitate a bolii:
· Intensitatea sindromului toxic.
· Gradul insuficienţei respiratorii.
· Intensitatea manifestărilor locale.

4.

Clasificarea IRVA în funcţie de tipul bolii:
Forme clinice:
· Tipică:
-cu sindroamele respirator şi toxic manifeste.
· Atipică:
-frustă,
-subclinică, ( inaparentă)
Clasificarea IRVA în funcţie de severitatea bolii:
Forme clinice:
· Uşoară.
· Medie.
· Severă
Clasificarea IRVA în funcţie de durata de evoluţiei
a bolii:
Forme clinice:
· Acută
· Trenantă
· Fulminantă (în infecţia adenovirală)
Clasificarea în funcţie de caracterulul evoluţiei
bolii:
· Ciclică (comună).
· Cu complicaţii specifice (virus asociate).
· Cu complicaţii nespecifice (bacteriene).
· Cu maladii intercurente.
· Cu acutizarea maladiilor de fond.
· Ondulantă cu recăderi

5.

Manifestările clinice în IRVA
Forma clinică ușoară
temperatura corporală normală sau crescută pînă la 38,5oC;
semne de intoxicaţie slab pronunţate sau absente;
semne respiratorii moderate.
Forma clinică medie
febra 38,5o-39oC;
semne de intoxicaţie moderate;
apetitul redus;
agitaţie sau adinamie;
astenie;
cefalee moderată;
Posibile sindroame moderat pronunţate:
laringotraheita stenozantă;
bronhoobstructiv;
abdominal;
bronşiolită;
febra faringoconjunctivală.

6.

Forma clinică gravă
febra 40-40,5oC
semne de intoxicaţie gravă;
hiperestezie cutanată, fotofobie, hiperacuzie;
cefalee stabilă;
halucinaţii;
tremor;
convulsii scurte clonice;
vome repetate.
Posibile sindroame:
laringotraheită stenozantă (gradele II-III);
bronhoobstructiv avansat;
abdominal;
bronşiolită.

7.

Investigaţii paraclinice în IRVA
• Analiza generală a sîngelui
(leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescută)
• Analiza generală a urinei
(leucociturie, rareori albuminurie, în formele grave
microhematurie)
• Detectarea agentului patogen în testul de
imunofluorescenţă cu anticorpi fluorescenţi
• Izolarea agentului cauzal din lavaje nazofaringiene pe
culturi celulare
• Analiza serologică

8.

Gripa
• o maladie acută, extrem de contagioasă, caracterizată clinic prin manifestări
generale toxice, febră şi afectarea tractului respirator. Este provocată de
Myxovirus influenzae din familia Orthomyxoviridae genul Ortomixovirusuri

9.

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE
GRIPEI
În perioada de stare:
Simptomele generale toxice:
• febra 39-40oC – 1-3 zile;
• cefalee;
• globalgii;
• mialgii;
• astenie;
• tulburări de somn: insomnie sau somnolenţă;
• apatie, iritabilitate;
• agitaţie psihică;
• fotofobie;
• zgomote cardiace asurzite;
• TA scăzută;
• tahicardie în debut, apoi bradicardie relativă;
• ECG – alterarea undei T;

10.

Sindroame ale gripei
Sindromul respirator (apare peste 1-2 zile din debut):
obstrucţie nazală
strănut
tuse seacă
eliminări nazale seroase sărace
dureri în gât
dureri retrosternale
conjunctivită eritematoasă
congestie faringiană.

11.

Sindroame ale gripei
Sindrom de neurotoxicoză (encefalopatie toxiinfecţioasă)
• febră malignă 39-40oC
• vome repetate
• cefalee
• fotofobie
• agitaţie, iritabilitate, delir
• convulsii tonico-clonice
• tulburări de conştiinţă (sopor)
• hiperestezie cutanată
• mialgii
• semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinscki)
• tahicardie
• tahipnee

12.

Sindrom bronho-obstructiv (astmatiform )
Sindrom de laringotraheită stenozantă
• tuse uscată neproductivă
• tuse lătrătoare
• dispnee expiratorie
• voce răguşită
• paliditate a tegumentelor
• dispnee inspiratorie
• cianoză periorală
• respiraţie zgomotoasă
• insuficienţă respiratorie acută
• cianoză, acrocianoză

13.

Sindrom abdominal
• inapetenţă
• greţuri
• vome
• dureri abdominale
• uneori diaree, scaune lichide, 2-3
ori/zi fără manifestări patologice
• sindrom pseudoapendicular
• „limba de porţelan”
• constipaţii
Sindrom hemoragic
• epistaxis
• erupţii hemoragice – peteşii
• hemoptizie

14.

PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA
SUGARI ȘI COPII MICI
La sugari
• Debut lent
• Subfebrilitate
• Semne toxice moderate
• Catar respirator discret, nas înfundat, tuse
rară, strănut, eliminări nazale
• Vome
• Diaree
• Scăderea în greutate
• Anorexie
• Somnolenţă
• Complicaţii frecvente (pneumonii, otite, infecţii
ale căilor urinare)
• Letalitate înaltă
La copii mici
• Evoluţie gravă
• Semne toxice pronunţate
• Catar respirator moderat
• Sindrom de neurotoxicoză
• Sindrom de crup şi obstructiv frecvent
• Complicaţii frecvente

15.

INVESTIGAŢII PARACLINICE
• Analiza generală a sângelui.
(Leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescută.)
• Analiza generală a urinei.
(Leucociturie, rareori albuminurie, în formele grave
microhematurie.)
• Detectarea antigenului gripal în testul de imuno-fluorescenţă cu
anticorpi fluorescenţi
• Izolarea virusului gripal din lavaje nazofaringiene pe culturi celulare
• Evidenţierea formării anticorpilor serici specifici faţă de virusurile
gripale A şi B
• Detectarea ARN virusului gripal
• Analiza serologică (RFC, RIHA, RIE)

16.

Complicații
Specifice
• Pneumonia gripală
• Bronșiolita obstructivă
• Meningita
• Encefalita
• Mielita
• Paralizii de nervi cranieni
• Nevrite periferice
• Poliradiculonevrita
• Nevralgii
• Sindromul Reye
Nespecifice bacteriene
• Otite medii purulente
• Amigdalite
• Sinuzite
• Bronhopneumonii
• Laringotraheita stenozantă necrotică

17.

Diagnostic diferențial
Boala
Agent cauzal
Diferențe față de gripă
COVID-19
SARS-CoV-2
Debut mai lent,
anosmie/ageuzie frecvente,
dispnee severă, pneumonie
virală frecventă
Paragripa
Virusurile paragripale (HPIV
1-4)
Tuse lătrătoare, răgușeală,
stridor (laringită acută)
Infecția cu Virusul Respirator
Sincțial (VRS)
VRS
Afectează mai ales sugarii,
bronșiolită, wheezing,
insuficiență respiratorie
Adenoviroza
Adenovirusuri
Febră mare prelungită,
conjunctivită, faringită
exudativă, posibilă
gastroenterită
Infecția cu metapneumovirus
Metapneumovirus uman
Simptome asemănătoare
VRS, dar mai puțin severe

18.

Diagnostic diferențial
Boala
Agent cauzal
Diferențe fașa de
gripa
Faringo-amigdalita
streptococică
Streptococ betahemolitic de grup A
Febră mare, durere
intensă în gât, exsudat
faringian, absența
tusei
Pneumonia bacteriană Streptococcus
pneumoniae,
Staphylococcus
aureus, Haemophilus
influenzae
Febră persistentă,
tuse productivă, raluri
crepitante, imagini
alveolare pe Rx
toracic
Tusea convulsivă
(pertussis)
Bordetella pertussis
Crize de tuse
paroxistică, „coughing
fits”, vărsături posttuse, absența febrei
Meningita virală sau
bacteriană
Neisseria meningitidis,
Streptococcus
pneumoniae,
enterovirusuri
Febră, cefalee severă,
redoare de ceafă,
fotofobie, alterarea
stării de conștiență

19.

Paragripa
Infecţia paragripală (Paragripa) este o boală respiratorie acută, determinată
de virusurile paragripale, manifestată clinic prin febră şi intoxicaţie moderată,
lezarea mucoasei nazale si a laringelui, care, la copii mici, se manifestă
predominant prin laringotraheită acută stenozantă (crup).
ETIOLOGIE. Virusii paragripali (Familia Paramyxovirus) cuprind 5 serotipuri
antigenic distincte. Toate cele 5 tipuri de virusi sunt formate din
nucleocapsidă, posedă proprietati hemaglutinante si conțin neuroaminidază.
Virusii paragripali (VPG) contin ARN, au dimensiunile 150-200 nm, sunt
sensibili la mediul extern. Posedă afinitate catre epiteliul tractului respirator.
Se multiplică bine pe culturi de rinichi de om. Sunt sensibili la eter si pH acid.

20.

Sursa de infectie o prezintă numai omul bolnav
care este contagios pe parcursul bolii 7-10 zile
sau persoanele cu forme asimptomatice.
Transmiterea se face aerogen, prin intermediul
picăturilor Flugge sau prin mâinile contaminate cu
secretii sau autoinoculate.

21.

Manifestările clinice ale infecţiei paragripale în funcţie de sindromul realizat
Laringotraheita stenozantă
· Tuse lătrătoare.
· Voce răguşită.
· Dispnee inspiratorie.
· Respiraţie zgomotoasă.
· Insuficienţă respiratorie acută.
· Cianoză, acrocianoză.
Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform)
· Tuse uscată neproductivă.
· Dispnee expiratorie.
· Paliditate a tegumentelor.
· Cianoză periorală.
Catar respirator superior
· Febră moderată, subfebriliate (3-5 zile).
· Tuse uscată, zgomotoasă din prima zi.
· Voce răguşită.
· Nas înfundat.
· Eliminări seroase din nas.
· Dureri în gît.
Bronşiolita acută
· Febră moderată.
· Semne de catar respirator superior (tuse uscată, frecventă;
rinoree).
· Tahipnee.
· Dispnee expiratorie.
· Cianoză periorală.
· Retracţii toracice.

22.

Adenoviroza
Este determinată de adenovirusuri şi se manifestă
prin febră, intoxicaţie, semne clinice respiratorii şi
extrarespiratorii variate (conjunctivită, adenopatie,
diaree, etc.).
Adenovirusurile (familia adenoviridae) cuprind 80
de serotipuri din care 41 serotipuri pot provoca
boala la om. Conţin ADN. În ultimii ani tipurile 40 şi
41 au fost izolate frecvent de la copiii cu diarei
acute fiind denumite AV enterice.

23.

Sindroame clinice
De neurotoxicoză (encefalopatie toxiinfecţioasă acuta )
Febra faringoconjunctivală
· Febră malignă.
· Debut brusc.
· Vome repetate.
· Febră 38-39oC – îndelungată, ondulantă (1,2 săptămîni).
· Cefalee.
· Dureri în gît.
· Fotofobie.
· Obstrucţie nazală.
· Agitaţie, iritabilitate, delir.
· Secreţii nazale seroase abundente care devin uşor
mucopurulente.
· Convulsii tonico-clonice.
· Tulburări de conştienţă.
· Hiperestezie cutanată.
· Mialgii, artralgii.
· Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig,
Brudzinscki).
· Hiperemie moderată a pilierilor şi amigdalelor.
· Conjunctivită (eritematoasă, foliculară, membranoasă).
· Tuse umedă.
· Faringită granuloasă.
· Limfadenită cervicală.
· Tahicardie.
· Uneori spleno-hepatomegalie.
· Tahipnee.
· Evoluţie lentă.

24.

Catar al căilor respiratorii superioare
(cel mai frecvent)
· Strănut.
· Obstrucţie nazală.
· Rinoree- secreţii nazale sero mucoase,
abundente.
· Tuse umedă din debut.
· Dureri în gît.
· Hiperemie şi edem moderat al pilierilor.
· Peretele faringeal posterior granulat.
Conjunctivita şi keratoconjunctivita
· Debut acut.
- febră.
- semne de iritaţie conjunctivală, senzaţie de “nisip în ochi”.
- congestie puternică.
- edem al mucoasei conjunctivale.
- conjunctivită catarală sau foliculară.
- conjunctivită membranoasă (cu membrane fibrinoase alb
surii pe pleoapa inferioară, care nu se răspîndesc în afara
conjunctivei).
· Keratoconjunctivita:
- semne toxice generale;
- dureri în globii oculari;
- fotofobie;
- afectare bilaterală;
- peste 10-12 zile opacifierea corneei.

25.

Rinofaringita cu amigdalită acută
· Modificări orofaringiene.
· Dureri la deglutiţie.
· Depuneri albicioase pe amigdale.
· Ganglioni limfatici cervicali tumefiaţi.
Sindromul diareic
· Frecvent la copiii mici.
· Sindrom respirator.
· Sindrom de enterită acută: scaune lichide de
3-4 ori pe zi, fără incluziuni patologice.
· Durata diareei – 3-4 zile.
Sindroame rar înregistrate
· Limfadenita mezenterică
(mezadenita).
· Sindromul de crup.
· Sindromul bronhoobstructiv.
· Meningita seroasă.
· Sindromul pertusoid.
· Cistită acută hemoragică.

26.

Particularităţile sugari şi copiii mici
La copii mici
La sugari
· Debut acut.
· Se înregistrează rar
· Febră 38,5o-39oC (6-10 zile).
(imunitate transplacentară).
· Semne de intoxicaţie moderată.
· Subfebrilitate.
· Cefalee.
· Neurotoxicoza absentă.
· Semne de catar respirator: nas înfundat; strănut; tuse · Anorehie.
rareori.
· Vome repetate.
· Conjunctivită.
· Rinoree.
· Anorexie.
· Nas înfundat.
· Dereglări de somn.
· Dureri în gît.
· Diaree frecventă.
· Conjunctivită.
· Limfoadenopatie.
· Febră cu un caracter ondulant.
· Sunt posibile sindroamele: febră
· Otită, bronşită, pneumonie
faringoconjunctivală; bronhoobstructiv;
· Boala evoluează grav cu complicaţii bacteriene.
faringoamigdalită; diaree.
· Posibile cazuri letale.

27.

Teste specifice pentru adenovirusuri
• PCR (Reacția de polimerizare în lanț) – detectează ADN-ul adenoviral din secreții
respiratorii, conjunctivale, scaun sau urină (cea mai sensibilă metodă)
• Teste antigenice rapide – utile pentru diagnosticul gastroenteritei adenovirale
• Culturi virale – izolare din secreții respiratorii sau conjunctivale (timp îndelungat)
• Serologie (IgM, IgG anti-adenovirus) – utilă în infecțiile sistemice severe

28.

Diagnostic diferențial

29.

Infecţia cu virusul respirator sinciţial
• Este o maladie respiratorie acută manifestată clinic prin bronşiolită cu sindrom
bronhoobstructiv pronunţat, febră şi sindrom de intoxicaţie moderată, dar de o
severitate deosebită la nou-născuţi şi sugari.
• ETIOLOGIE. Virusul sincitial respirator (VSR) face parte din familia Paramyxoviridae,
genul Pneumoviras, numit astfel in baza aspectului citopatogen realizat in culturile de
tesuturi (sincițiu cu celule pseudogigante, cu incluziuni acidofile intracitoplasmatice).
Genomul conține ARN, cu un diametru de 120-200 mm; virusul creste bine in culturi
celulare (celule Hep-2 He-La). Este puțin rezistent in mediul extern. La VSR nu au fost
descoperite hemaglutinina si neuraminidaza. Se cunosc două serotipuri de virus care
au un antigen fixator de complement comun.

30.

• Sursa de infectie este omul bolnav, mai rar purtătorii de VSR.
Bolnavul este contagios 10-14 zile. Contagiozitatea este foarte
mare (viroza poate cuprinde 90% din copiii mici ai unei
colectivităti).
• Transmiterea se face pe cale aeriană, prin picături.
• Receptivitatea, fiind foarte mare la sugari, este înlocuită treptat
cu o rezistență comparativ mai mare (insă nu total protectoare)
la copilul mare si la adult.
• Incidenta sporită iarna în infectia cu VSR se atestă si primãvara.

31.

Manifestările clinice ale infecţiei cu virus respirator sinciţial în
funcţie de sindromul realizat
Rinofaringita acută
· Subfebrilitate;
· Strănut;
· Obstrucţie nazală;
· Iritabilitate;
· Rinoree;
· Vome;
· Apetit scăzut.
Copilul mai mare de 3 ani prezintă:
· Febră moderată;
· Tuse uscată, în accese;
· Cefalee;
· Dureri musculare;
· Astenie;
· Durere în deglutiţie;
· Durere faringiană permanentă.
Bronşiolita acută
· Febră moderată;
· Debut progresiv în 1-2 zile;
· Catar respirator superior;
· Tuse uscată, chinuitoare, uneori în accese;
· Tahipnee – FR mai mult de 70 resp/min;
· Retracţii toracice;
· Cianoza tegumentelor sau paloare
pronunţată;
· Flotaţii ale aripilor nazale.

32.

Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform)
Pneumonie virală
· Febră moderată;
· Febră 38o-39oC;
· Tuse uscată neproductivă;
· În debut - rinoree, tuse;
· Dispnee expiratorie;
· Tuse seacă, iritativă;
· Paliditate a tegumentelor;
· Expectoraţii absente sau seromucoase;
· Cianoză periorală.
· Semne fizicale în plămîni discrete.

33.

Particularităţile sugari şi copiii mici
La sugari
· Decurge foarte grav la prematur, la sugarul mic, la sugar cu cardiopatie şi afecţiuni
pulmonare congenitale
· Debut acut sau treptat.
· Febră absentă sau 37,5o-38oC.
· Strănut.
· Nas înfundat.
· Tuse insistentă în accese durabile.
· Dereglari de somn.
· Agitaţie, nelinişte.
· Vome repetate.
· Starea generală se agravează brusc.
· Hipoxie progresivă.
· Respiraţie zgomotoasă.
· Cianoza tegumentelor.
· Respiraţie accelerată (80-100 resp/min).
· Tahicardie.
· Flotaţia aripilor nazale.
· Posibile cazuri letale.
La copii
· Febră 37,5o-38oC.
· Toxicoză moderată.
· Eliminări nazale.
· Tuse persistentă, chinuitoare.
· Dispnee expiratorie sau de tip mixt.
· Semne de bronşită sau bronşiolită.
· Sindrom bronhoobstructiv.
· Sindrom de crup.
· Sindrom diareic.

34.

Diagnostic de laborator

35.

Diagnostic diferențial

36.

Principii de tratament a IRA
Tratament nemedicamentos:
Regimul zilei. Dieta.
Tratament medicamentos:
• Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38,50-390C):
Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, sau sol. Litică:
sol.Metamizol 50%,sol.Difenhidramină,sol.Papaverină.sau Ibuprofen.
• Vitamine:Acid ascorbic
• Vasoconstrictoare în picături nazale: Sol. Nafazolină 0,05%
• Tratamentul conjunctivitei virale: Interferon.
• Mucolitice: Mucaltin, Ambroxol.
• Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare): Bronholitină sau Glaucina
sau Pertusină
• Antihistaminic (la necesitate): Cloropiramină

37.

TRATAMENTUL COPIILOR CU IRA FORMA GRAVĂ
I.
Amestec litic i.m. sau i.v.:
Sol. Metamizol 50% – câte 0,1 ml/an
Sol. Difenhidramină 1% – câte 0,1ml/an
Sol. Papaverină 2% – câte 0,1 ml la anul de viaţă, sau
Antipiretic/analgezic:
Paracetamol 500mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per
os
sau Ibuprofen 200 mg – câte 5-10 mg/kg (doză unică), per
os.
II.
Anticonvulsivante (la necesitate) i.m. sau i.v.:
Sol. Diazepam 0,5%/2 ml – copiilor în vârstă (doza unică)
sau Diazepam rectal 10mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg)

38.

III.
Diuretice:
Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.
IV. Corticosteroizi
Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m.
Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v., sau
i.m.
V. Oxigen prin cateter nazal sau mască
VI. Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom
bronhoobstructiv):
Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1 doză (0,1
mg -1 puf)
Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.

39.

Caz clinic 1(Adenoviroza)
Fată de 11 ani
Internată în spital în a 6-a zi de boală
Acuze la internare: rinită, dificultăți în respirația nazală, tuse umedă, creșterea temperaturii corporale până la
valori ridicate.
Anamneza bolii: debut cu rinită, tuse slab productivă, dificultăți în respirația nazală, creșterea temperaturii
corpului până la 38,0°C. Tratament simptomatic la domiciliu. În a 3-a zi a bolii, temperatura a scăzut la valori
normale, însă tusea umedă slab productivă și rinita au persistat. În a 6-a zi, a fost spitalizată din cauza unei noi
creșteri a temperaturii corporale, cu un maxim de 39,6°C.
La internare:
•Temperatura corporală: 38,5°C
•Respirație nazală: dificilă, respiră cu gura deschisă
•Orofaringe: hiperemie marcată
•Frecvența respiratorie: 20 respirații/minut
•Tuse: frecventă, slab productivă
•Auscultație pulmonară: respirație aspră, diminuată începând cu lobul mijlociu al plămânului drept; raluri uscate
sonore, raluri umede izolate în lobul mijlociu drept
•Frecvența cardiacă: 103 bătăi/minut
•Sunete cardiace: sonore, ritmice
•Celelalte organe și sisteme: fără particularități

40.

Analiza generală a sângelui
Analiza biochimică a sângelui
Rezultatul verificării etiologice: în secrețiile de pe peretele posterior
al faringelui a fost detectat imunocitochimic antigenul adenovirusurilor.

41.

Radiografie toracică în incidență anteroposterioară și
laterală dreaptă: se evidențiază o opacitate neomogenă,
moderat exprimată, de tip infiltrativ pneumonic, localizată în
segmentele S4 și S5 ale lobului mijlociu al plămânului drept.
Hilul pulmonar drept este reactiv mărit și slab structurat.
Pleura interlobară oblică dreaptă este accentuată.
Umbra cordului și a vaselor nu este semnificativ mărită.
Contururile diafragmei sunt clare și uniforme. Sinusurile
pleurale sunt libere.

42.

Caz clinic 2 (Infecţia cu virusul respirator sinciţial )
Copilul P., 29 de zile
Anamneza vieții:
Copil născut din a III-a sarcină, desfășurată pe fondul unui istoric obstetrical
complicat, diabet zaharat de tip I și infecție virală respiratorie acută în trimestrul II.
Naștere a II-a, de urgență, prin operație cezariană, la 38-39 săptămâni de gestație.
Greutatea la naștere – 3400 g, lungimea corpului – 52 cm. Transferat din
maternitate în secția de patologie neonatală cu diagnosticul de "Encefalopatie
perinatală". Alimentație artificială de la naștere. Nevaccinat – părinții au refuzat
vaccinarea. Dezvoltare conform vârstei. Antecedente patologice personale: nu a
avut boli anterioare. Nu este în evidență la specialiști. Părinții neagă traumatisme,
intervenții chirurgicale și transfuzii de sânge.

43.

Debutul bolii:
Pe 27 ianuarie 2022, copilul a prezentat secreții nazale mucoase, tuse slab productivă și febră de
până la 37,8°C. A fost chemat serviciul de urgență, copilul a fost transportat la camera de gardă și
internat.
În spital (27.01.22 – 29.01.22):
•Test COVID-19 prin imunocromatografie – negativ
•Analiza generală a sângelui: normocitoză (7,2×10⁹/L) fără deviere a formulei leucocitare
•Radiografie toracică: fără modificări infiltrative sau focale
•Diagnostic preliminar: Rinofaringită acută, formă moderată
•Tratament: interferon alfa-2b supozitoare, igienizarea cavității nazale cu soluție izotonică de clorură
de sodiu 0,9%

44.

Evoluția bolii:
•28.01.22: agravare – dispnee, febră 38,2°C, reducerea aportului alimentar, sindrom
bronhoobstructiv → tratament modificat: adăugate inhalații cu bronhodilatator și glucocorticoid
•29.01.22: saturația oxigenului scade la 92% → oxigenoterapie
•29.01.22: analiza sângelui – leucocitoză în creștere (11,2×10⁹/L), deviere spre stânga a formulei
leucocitare (14%) → adăugat cefalosporină de generația a II-a
•30.01.22: deteriorare – creștere a dispneei și dependenței de oxigen → transfer în secția de
terapie intensivă cu diagnosticul:
Bronșită acută cu sindrom bronhoobstructiv
Insuficiență respiratorie gr. II
Bronșiolită

45.

Rezultate investigații:
•30.01.22:
Gazele sanguine: hipercapnie (68 mmHg)
Hemoleucogramă: leucocitoză (14×10⁹/L), Hb – 90 g/L
Biochimie:
• CRP: 42,6 mg/L
• Procalcitonină: 1,02 ng/mL
• Feritină: 841 µg/L
Radiografie toracică: pneumonie polisegmentară bilaterală
PCR din exsudatul faringian și nazal: pozitiv pentru COVID-19 și virusul sincițial respirator (RS-virus)
Diagnosticul final (31.01.22):
1.Boală principală:
1. Infecție cu SARS-CoV-2 (COVID-19, formă severă)
2. Bronșiolită severă cauzată de virusul sincițial respirator
2.Complicații:
1. Pneumonie viral-bacteriană polisegmentară bilaterală, formă severă
2. Insuficiență respiratorie gr. III
3.Afecțiuni asociate:
1. Anemie moderată
Tratament instituit:
•Antivirale: interferon alfa-2b intranazal
•Inhalații: bronhodilatator + NaCl 3%
•Antibiotice: cefalosporine de generația a III-a (IV)
•Anticoagulante: heparină cu greutate moleculară mică
•Glucocorticoizi

46.

Bibliografia
Manual «Boli infecțioase la copii» sub redacția conf.univ.dr. Rusu Galina
КЛИНИЧЕСКИЙ СЛУЧАЙ СОЧЕТАНИЯ У РЕБЕНКА COVID 19 и
БРОНХИОЛИТА, ВЫЗВАННОГО РЕСПИРАТОРНОСИНЦИТИАЛЬНЫМ
ВИРУСОМ Екатерина Алексеевна Подчиненова1 , Елена Исаковна
Краснова2 1ФГБОУ ВО «Уральский государственный медицинский
университет» Минздрава России, Екатеринбург, Россия 2ГАУЗ СО
«Детская городская больница №11», Екатеринбург, Россия
INFECŢIILE RESPIRATORII VIRALE ACUTE (ADENOVIROZELE,
PARAGRIPA ŞI INFECŢIA CU VIRUSUL RESPIRATOR SINCIŢIAL) LA COPIL
Protocol clinic instituțional

47.

Mulțumesc pentru
atenție!